Aflaţi la putere, socialiştii spanioli au suferit duminică, 22 mai a.c., o înfrângere, deloc surprinzătoare, în alegerile locale, fiind sancţionaţi pentru politica de austeritate pe timpul crizei economice, şomajul record, care a şi declanşat ample manifestări sociale pe tot cuprinsul ţării. Cu doar 27,81% din voturi, Partidul Socialist (PSOE) s-a plasat în urma conservatorilor partidului popular (PP), care au realizat 37,8%, conform rezultatelor aproape definitive. Diferenţa de zece procente sancţionează pe socialişti, aflaţi la putere din 2004, cu mai puţin de un an înaintea alegerilor legislative din martie 2012. Spania se confruntă cu un val de proteste conduse de tineri, care au revendicări eminamente sociale. „Eu ştiu că mulţi spanioli suferă de grave dificultăţi (…) şi că mulţi tineri îşi fac serioase griji pentru viitorul lor, exprimându-şi supărarea”, a spus premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero. „Era de aşteptat ca Partidul Socialist să fie sancţionat la urnele de vot, ne asumăm situaţia şi o înţelegem”, a mai adăugat el. Protestatarii, care s-au concentrat în piaţa Puerta del Sol, din centrul Madridului, au decis, duminică, să continue, timp de o săptămână, şederea lor. În fiecare seară, o mulţime de câteva mii de persoane ia cu asalt piaţa, din care unii tineri, adăpostiţi sub corturi cu prelate albastre, nu au plecat o clipă. Şomajul în Spania a ajuns la 21,19% şi afectează, cu precădere, tinerii sub 25 de ani. Mitingurile de protest au continuat sâmbătă şi duminică, la Madrid, dar şi în multe alte oraşe din Spania, în pofida armistiţiului electoral care interzicea orice activitate publică. Aflat într-o poziţie delicată, Guvernul a renunţat, până în prezent, la evacuarea, cu ajutorul poliţiei, a manifestanţilor, care nu se mai identifică cu un sistem, întrucât nu-i mai reprezintă, iar aşa-numita democraţie serveşte intereselor financiare. Cu numai o săptămână în urmă, la o demonstraţie colectivă, în multe oraşe ale Spaniei, deviza participanţilor a fost „nu suntem o marfă în mâinile politicienilor şi bancherilor”. În acest context tulbure au avut loc alegerile locale în 13 din cele 17 regiuni autonome. Anunţul din 2 aprilie a.c. al premierului Jose Luis Rodriguez Zapatero, de a nu mai candida pentru un al treilea mandat, în martie 2012, n-a avut nici un efect benefic pentru partidul său, încât nu este exclusă ipoteza alegerilor anticipate. Socialiştii au pierdut Barcelona, al doilea oraş al ţării, pe care îl câştigaseră sistematic din 1979, la primele alegeri democratice după Franco, fiind devansaţi de coaliţia conservatoare CiU (Convergentia I Unio). De asemenea, au fost bătuţi şi la Sevilla, al patrulea oraş spaniol. La nivelul regiunilor, socialiştii au pierdut unul din fiefurile istorice, Castille Manche. După aceste alegeri, se pare că ei nu vor mai putea guverna singuri decât în Andaluzia. Dreapta, adică PP, a conservat, fără surprize, Madridul şi Valencia. Noua alianţă independentistă bască Bildu, autorizată de justiţia spaniolă, era aşteptată să câştige primăria din San Sebastian, unul dintre cele trei mari oraşe basce. Se vorbeşte de o victorie importantă a acestei alianţe, creată special pentru alegerile de duminică, care asigură o prezenţă indirectă la scrutin a braţului politic al grupării armate ETA, Batasuna, interzisă. Circulând în reţea, indignarea manifestanţilor se gestionează şi se propagă de la sine, ca o revoluţie a bunului simţ împotriva unui sistem cinic faţă de cetăţeni.
