Reţeta falimentării RAAN: Contracte păguboase, vile şi case de vacanţă şi management defectuos

0
627

La începutul acestei luni, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a anunţat destituirea tuturor directorilor Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) din cauza abuzurilor descoperite de Corpul de Control: „Am destituit toţi directorii RAAN. Nu se găsesc 200.000 tone de cărbune. De asemenea, pentru pază sunt angajaţi 160 de oameni. Salariile de la RAAN sunt între 4.000 şi 8.000 lei”, explica ministrul. De-a lungul timpului, presa a semnalat derapajele conducerilor care s-au perindat pe la vârful RAAN şi care, indiferent de culoarea politică, au reuşit să sărăcească o regie care ar fi trebuit să fie una din sursele importante de venit la buget. Să ne amintim câteva din „tunurile” date în anii precedenţi. 

Prin 2007, vreo 40.000 de tone de pământ erau vândute de ţiganii din Strehaia pe post de cărbune, pentru Termocentrala de la Hălânga. Mai mult chiar, timp de vreo şapte ani, până prin 2005, pe timpul directorului Traicu Rodin, apa grea se vindea la jumătate din preţul de producţie către Coreea de Sud şi China, prejudiciul adus statului fiind estimat la 5 milioane de dolari. Nimeni nu a fost tras la răspundere pentru pagubă, pentru că la sfârşitul anului 2001, cabinetul Năstase a emis OUG 191 care permitea astfel de vânzări – „În perioada 2001-2004 Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare poate livra la export apa grea la preţuri promoţionale”. Ministrul Niţă  mai vorbea despre contracte păguboase. Şi aici are ministru dreptate, dar uită când s-au făcut aceste contracte. Păi contractele pentru executarea de lucrări la depozitul de zgură şi cenuşă al Sucursalei Romag Termo au fost făcute pe timpul directorului Constantin Săceanu (director general până în 2009), care le-a încredinţat, fără licitaţie. De exemplu, Energoconstrucţia Bucureşti a obţinut din această afacere 38.500.000 lei. Ce este de subliniat şi chiar cu două linii, ar fi faptul că RAAN nu a câştigat mare lucru din aceste afaceri, dar directorul se relaxează prin Kenya şi Dubai. În plus şi-a ridicat la Batoţi, judeţul Mehedinţi, o frumoasă şi spaţioasă casă de vacanţă.

Gheorghe Dulcea, criticat şi avansat

Constantin Niţă

Ministrul Niţă a dat la un moment dat ca exemplu negativ managementul defectuos de la RAAN implementat de Gheorghe Dulcea, directorul general de la acea dată. Ministrul chiar l-a apostrofat pe preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Duicu, cel care l-a susţinut pe Dulcea pentru a urca în ierarhie la RAAN, de pe postul de director economic, pe postul de director general. Şi dacă atunci oficialul dădea de înţeles că zilele lui Dulcea la conducerea RAAN sunt numărate, câteva săptămâni după constatăm că Regia nu poate merge mai departe fără ca Gheorghe Dulcea să nu fie la conducere. Acesta pare a fi un personaj cheie al Regiei, care tot timpul a ştiut ce bani se cheltuiesc, cine are prioritate la plată. La capitolul investiţii imobiliare nici Dulcea nu stă rău. Acesta şi-a cumpărat în această perioadă  o casă în Severin şi mai mult, şi-a construit şi o casă de vacanţă în Călimăneşti, pe Valea Oltului.

Afacerile imobiliare la concurenţă

 Dar să nu trecem foarte uşor peste modul în care ştiu mai marii de la RAAN să-şi economisească lefurile şi să le investească în afaceri imobiliare. În timp ce directorilor le înfloreau vilele sau apartamentele prin diverse zone ale judeţului sau chiar în alte judeţe, contractele acordate preferenţial goleau conturile regiei. De exemplu, Adrian Dobjanschi, directorul Romag Termo, până în 2008, şi-a ridicat o ditamai vila, în centrul oraşului şi paral şi-a tras şi o casă de vacanţă de pe Clisura Dunării. Dobjanschi împarte curtea cu finul său, inginerul Eugen Surdulescu, care şi el şi-a construit o casă de vacanţă pe Clisura Dunării. Tot casă de vacanţă cu vedere la Dunăre şi-a luat şi Marian Balaci, alt director Romag Termo, care a condus regia în perioada 2009-2012. Acesta şi-a cumpărat şi un apartament de lux în Timişoara. Nici actualul director al ROMAG TERMO, Alin Palcu, nu e plâns. Ca să nu se lase mai prejos şi-a cumpărat şi acesta o casă de vacanţă pe Clisura Dunării. Liderii de sindicat de la Regie nu pot fi consideraţi, nici pe departe săracii societăţii. Aşa s-ar putea explica Pensiunea Belvedere din Drobeta Turnu Severin pe care Dumitru Nebeja, fostul lider de sindicat de la Sucursala ROMAG TERMO, şi-a construit cu banii şi materialele termocentralei.

Fierul vechi sau inoxul de la uzina de apă, magnet pentru „băieţii deştepţi”

O altă metodă de căpuşare a regiei este acordarea contractelor de pază. Nu o dată presa a scris despre implicarea lui Nicolae Micşnoniu, şeful poliţiştilor locali din Severin, a cărui firmă a obţinut contractul de pază. În numai trei ani, prin trei contracte (158/30.06.2010, 254/01.07.2011 şi 245/29.06.2012), firma SC VIGILENT SRL a câştigat aproape 15 milioane de lei. Un alt personaj celebru ale cărui afaceri s-au învârtit pe lângă RAAN este timişoreanul Georgică Cornu. Firma sa, CONFORT SA, a pătruns în Drobeta Turnu Severin prin 2004 când a obţinut lucrările de modernizare a sistemului de termoficare al oraşului, beneficiind, probabil, şi de prietenia cu Rodin Traicu. Până în prezent CONFORT SA a câştigat peste 800 milioane lei, din lucrări slab calitative sau neexecutate, dar pentru care regia plătește, în continuare, penalităţi. Firma a fost implicată în modernizarea sistemului de termoficare al municipiului, reparaţiile la cazanul nr. 4 de la Sucursala ROMAG TERMO, instalaţia de evacuare zgură şi cenuşă în şlam dens. Deşi a intrat în insolvenţă, fierul vechi sau inoxul de la uzina de apă grea par a fi un magnet pentru CONFORTUL lui Georgică Cornu. Dar ceea ce este extreme de grav este că neexecutarea lucrărilor de şalm dens poate atrage procedura de infringement pentru România, din neîndeplinirii obligaţiilor pe linie de mediu.

Un alt risc: degajarea în atmosferă a 300 de tone de hidrogen sulfurat

Dumitru Costin

Dumitru Costin, liderul BNS, a cerut elucidarea cauzelor care au generat falimentarea Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN), afirmând în urmă cu câteva săptămâni că din cauza unor ”’inginerii suspecte”’, RAAN a acumulat debite în valoare de 860 milioane lei către un număr de aproximativ 200 de firme, multe din contractele încheiate fiind în afara cadrului legal în vigoare. El a anunţat că, în perioada următoare va angaja un grup de experţi să analizeze situaţia de la RAAN care, dacă îşi va restrânge activitatea, va disponibiliza peste 1.000 de salariaţi, înscriind astfel judeţul Mehedinţi “în rândul judeţelor calamitate social”. Un alt risc pe care îl poate genera închiderea rapidă şi fără un plan riguros a uzinei de apă grea este degajarea în atmosferă a 300 de tone de hidrogen sulfurat, ceea ce poate afecta municipiul Drobeta-Turnu Severin şi localităţile învecinate, inclusiv pe cele de pe teritoriul Serbiei.


Din analiza site-urilor de licitaţii publice, pot fi ușor identificate firmele abonate la contractele cu regia, prin care s-a realizat căpușarea acesteia.

  • Astfel, transportul cărbunelui s-a făcut cu două firme. TPSUT SA (contractele nr. 186/27.04.2007 în valoare de 1.972.800 lei, nr. 602/27.12.2007 – 2.097.900 lei, nr. 82 /31.03.2009 – 930.000 lei, nr. 122 / 0.04.2009 – 2.803.950 lei, nr. 123/30.04.2009 – 1.060.200 lei, etc.), coordonată de Dan Bălan, şi PRESCONSTRUCT OAŞ SRL (contractul nr. 272/20.08.2009 în valoare de 114.390.000 lei), administrată de Ioan Dragoş.
  • În perioada directorilor Săceanu, Olaru şi Dulcea, furnizarea de cărbune s-a făcut prin TINMAR IND SA (reprezentată de Cătălin Daviţoiu), AMV STYLE SRL (reprezentată de Constantin Petcu), TRANSENERGO COM SA, SROMALEX IMPEX SRL (reprezentată de cetăţeanul sârb Dragisha Markovici), KAUFOF COM SRL (reprezentată de Paul Ţuilă), LORFA SRL (reprezentată de Cristinel Ducu), EXPOLIG SRL, EXPLOTRANS MIN SRL, EXPLOMEDIU SRL.
  • Procesarea cărbunelui s-a făcut în principal cu firmele TINMAR IND SA, TRANSENERGO COM SA, ENCAZ SRL.
  • Cheltuielile cu reparaţiile la cazane. Pentru acestea, firma ALPHA CONSTRUCT SISTEM SA a câştigat peste 24.000.000 lei. Asta nu a fost suficient, pentru că în 2012 ALPHA CONSTRUCT SISTEM a reuşit să cumpere patrimoniul combinatului de celuloză şi hârtie CELROM SA (cu cele 40 de hectare de teren) pe mai nimic.