De la începutul războiului din Ucraina, în România au intrat peste 3,5 milioane de cetăţeni ucraineni

0
341

După debutul conflictului din Ucraina, pe 24 februarie 2022,  la nivelul Poliţiei de Frontieră Române au fost dispuse măsuri graduale de întărire a dispozitivului de supraveghere a frontierei de stat, fiind aplicat şi un plan pentru gestionarea situaţiei refugiaţilor ucraineni.

Începând cu data de 24.02.2022, în punctele de trecere a frontierei cu Ucraina și R. Moldova, au fost înregistrate creșteri semnificative ale traficului de călători și de mărfuri, atât pe sensul de intrare, cât și de ieșire din țară.

Cum arată datele

Situația operativă înregistrată în perioada 24.02.2022 – 23.02.2023, cu privire la traficul cetățenilor ucraineni și tranzitul de mărfuri prin punctele de trecere a frontierei, se prezintă astfel:

  • prin punctele de trecere a frontierei de la nivelul întregii ţări, au intrat în România 3.578.177 cetăţeni ucraineni,
  • din numărul total al cetăţenilor ucraineni care au intrat în ţara noastră, 742.221 reprezintă minori;
  • aproximativ 5.400 cetăţeni ucraineni au fost depistaţi în trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei pe sensul de intrare în România. Cei în cauză au solicitat o forma de protecţie a statului roman la structurile Poliţiei de Frontieră;
  • o situaţie specială s-a înregistrat cu privire la traficul autovehiculelor de transport marfăpresiunea fiind mult mai mare la frontierele de nord şi de est. Situația pentru anul 2022 indică faptul că, prin punctele de trecere a frontierei cu Ucraina, valorile traficului de mărfuri au înregistrat indicatori mai mari cu 86% (389.400 de automarfare pe ambele sensuri de deplasare), în timp ce la graniţa cu Republica Moldova creşterea a fost de 60% (501.600 camioane).
  • Punctele de trecere a frontierei unde traficul de mărfuri a înregistrat valori crescute sunt: Isaccea (+157%) şi Siret (+103%) – ambele la frontiera cu Ucraina; Oancea (+389%), Stânca (+103%) şi Albiţa (+43%) – la frontiera cu Republica Moldova, dar şi Nădlac (+51%) – la frontiera cu Ungaria.

Măsurile adoptate de Poliţia de Frontieră Română

La nivelul Poliției de Frontieră Române au fost adoptate măsuri de creștere a capacității de procesare a refugiaților, constând în:

  • suplimentarea personalului din cadrul punctelor de trecere a frontierei, precum și a tehnicii mobile pentru efectuarea formalităților de control;
  • utilizarea la maximum a arterelor de control, fiind creată inclusiv posibilitatea de efectuare a verificărilor pentru intrarea în România pe arterele utilizate pentru ieșirea din țară;
  • crearea unor fluxuri separate pentru persoanele vulnerabileîn funcție de necesități și raportat la configurația punctelor de trecere;
  • acordarea unei atenții speciale la intrarea în țară a minorilor, cetățeni străini sau apatrizi, care nu sunt însoțiți de niciunul dintre părinți sau de către reprezentanții legali ori care nu se găsesc sub supravegherea legală a unei alte persoane;
  • implementarea unor mecanisme de sprijin a persoanelor sosite din Ucraina;
  • înfiinţarea unei linii de comunicare pentru cetăţenii ucraineni prin intermediul liniei telefonice 021/9590, fiind suplimentat personalul propriu cu lucrători vorbitori de limbă ucraineană, pentru gestionarea acestor apeluri;
  • efectuarea unor misiuni de supraveghere în cooperare cu structurile Inspectoratului General de Aviație şi cu personalul detașat de Frontex, utilizând atât elicopterele aflate în dotarea IGAV cât și mijloacele de supraveghere aeriană (avion și elicopter), contractate de agenția anterior menționată;
  • au fost deschise două puncte de trecere cu specific rutier (T.F. Vicovu de Sus şi PTF Racovăţ) și unul cu specific feroviar (Valea Vișeului);
  • a fost semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat în PTF Albiţa care vine în sprijinul fluidizării traficului la frontiera de est.
    În prezent traficul se derulează în condiţii normale, situaţia fiind într-o dinamică permanentă şi monitorizată cu atenţie astfel încât dispozitivul de supraveghere şi control să fie adaptat la situația din teren.