Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are în lucru un proiect privitor la „Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu şi lung orizont 2020-2030”, în care elaborarea şi implementarea unor politici agroalimentare adecvate pentru locuitori în calitate de consumatori, fermieri şi procesatori, pentru sprijinirea creşterii competitivităţii agroalimentare şi a dezvoltării durabile a spaţiului rural, în condiţii de siguranţă alimentară şi mediu înconjurător protejat sunt prioritare. Se porneşte, evident, de la o constatare amară: acces insuficient la finanţare în sistemul rural, fragmentarea terenurilor, populaţia îmbătrânită, lipsa de competenţe. Deocamdată, nu se prefigurează nicio măsură concretă pentru a diminua efectul acestor factori ce încetinesc dezvoltarea unei agriculturi competitive şi ridicarea nivelului de trai din satele româneşti. Şi, totuşi, iată că judeţul Dolj a reuşit să aibă o pondere consistentă la livrarea pe pieţele externe a unui total naţional de 5,26 de milioane de tone de grâu, după cum anunţă MADR.
Ministerul Agriculturii se pregăteşte, în aceste zile, să primească o nouă conducere. În locul actualului ministru, Achim Irimescu, „se luptă” Daniel Botănoiu, Daniel Constantin şi Paul Stănescu. După unele surse, MADR va reveni PSD, cu Botănoiu reîntors ca secretar de stat în MADR şi Paul Stănescu, prospăt ales senator de Olt, ar putea primi fotoliul de ministru al Agriculturii. În fond, omul a scos cel mai mare scor electoral pentru social-democraţi şi nu e deloc străin de problematica agricolă. Şi mai credem că o să avem şi noi, cei din Craiova, un secretar de stat la Agricultură, ce şi-a dovedit capacitatea managerială la APIA Dolj, urcând-o, în timp scurt, pe locul al doilea la nivel naţional, la mai toate capitolele de evaluare internă.
Mediul rural, încă studiat din birouri
Dar, indiferent cine va veni la conducerea MADR, volumul de muncă ar trebui să fie cât mai mare, având în vedere că multe lipsuri apasă puternic la capitolul dezvoltarea rurală, iată, chiar şi după 27 de ani de la Revoluţia din 1989. MADR are, deja, o strategie în acest sens, care pleacă de la constatări destul de dezarmante, da nu lipsite de evidenţă. Procesul de elaborare/dezvoltare a viziunii şi a strategiei a inclus trei sesiuni de consultări la nivel central şi opt conferinţe regionale care au avut loc la Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi, Piteşti, Sibiu, Timişoara şi Bucureşti.
Consultările au relevat că, printre cele mai importante trei priorităţi care trebuie urmărite sunt: consolidarea terenurilor, a fermelor şi eliminarea constrângerilor de pe piaţa terenurilor (34,4% din participanţi); creşterea valorificării potenţialului agricol al ţării (22,1%) şi reducerea sărăciei rurale (16,5%). În vederea îmbunătăţirii competitivităţii, trebuie avute în vedere: produsele cu specific regional (19,5%), îmbunătăţirea lanţului agro-alimentar – în principal, prin dezvoltarea formelor asociative (asociaţii şi organizaţii de piaţă) 14,1% şi intensificarea producţiei, acordând o atenţie deosebită zootehniei (10,6%).
Principalele constrângeri în dezvoltarea spaţiului rural sunt: acces insuficient la finanţare (44,9%), fragmentarea terenurilor (14,7%), populaţia îmbătrânită (11,5%) şi lipsa de competenţe (9,33%). Principalii factori pentru sărăcia rurală sunt: lipsa oportunităţilor de angajare (30,1%), acces redus la credite pentru dezvoltarea de activităţi productive (27,8%) şi îmbătrânirea populaţiei rurale (22,8%). Îmbunătăţirea cadrului instituţional şi de politici trebuie să urmărească: sprijinirea cooperării dintre fermieri (30,8%), îmbunătăţirea eficienţei administraţiei agricole (26,2%) şi modernizarea sistemului de cercetare-educaţie precum şi a serviciilor de consultanţă din mediul rural (23,4%).
Cererea de alimente, în creştere puternică
La nivel mondial se înregistrează un proces de transformare structurală, ca urmare a apariţiei de noi provocări globale cu efect pe termen lung, care necesită elaborarea unei viziuni strategice în domeniu şi realizarea de acţiuni concrete din partea autorităţilor competente din ţara noastră. Populaţia globală, din ce în ce mai numeroasă, creşterea presiunii asupra resurselor naturale şi încălzirea globală determină un nou cadru de lucru la nivel naţional şi internaţional.
În Europa, procesul de îmbătrânire a populaţiei constituie, de asemenea, o provocare suplimentară. Toate aceste aspecte vor avea implicaţii profunde asupra agriculturii şi zonelor rurale. Cererea mondială de alimente este în creştere, urbanizarea sporită, preţurile tot mai mari la inputuri, presiunea exercitată asupra resurselor de apă şi creşterea vulnerabilităţii culturilor şi animalelor la schimările climatice vor limita producţia alimentară.
Se previzionează că, la nivel global, cererea de alimente va creşte cu 70% până în 2050 , ca urmare a populaţiei din ce în ce mai numeroase şi a sporirii veniturilor. Ţările în curs de dezvoltare vor contribui cel mai mult la această tendinţă, cererea lor de hrană urmând a se dubla în următorii ani. Se estimează că, populaţia mondială va creşte de la 7 miliarde, cât este în prezent, la 9 miliarde până la mijlocul acestui secol, iar 95% din această creştere va avea loc în ţările cele mai puţin dezvoltate (în 50 dintre cele mai puţin dezvoltate ţări din întreaga lume). Veniturile globale în creştere vor fi în cea mai mare parte asociate cu urbanizarea sporită (se aşteaptă ca 70% din populaţia lumii să locuiască în mediul urban până în 2050, faţă de 49% în prezent) şi cu o creştere economică rapidă, în unele dintre cele mai populate ţări (de exemplu, Brazilia, China, India şi Rusia).
Bomba demografică a României va lovi şi în rural
Pentru sectorul agroalimentar, aceste aspecte constituie atât o oportunitate, cât şi o provocare. Perspectivele de creştere a pieţei agro-alimentare constituie un avantaj semnificativ pentru fermierii din întreaga lume. Cu toate acestea, se preconizează că infrastructurile de piaţă imperfecte şi vulnerabilităţile socio-economice din zonele cele mai dens populate ale lumii vor spori insecuritatea alimentară. În plus, sistemele agricole mondiale se vor confrunta, din ce în ce mai mult, cu efectele negative ale schimbărilor climatice – schimbarea modelelor de precipitaţii, fenomenele meteorologice extreme, penuria de apă, precum şi cu volatilitatea preţurilor. Pe de altă parte, creşterea productivităţii agricole poate fi obţinută prin investiţii, cercetare şi inovare, bune practice agricole şi politici publice adecvate.
România va fi una dintre ţările afectate de această tendinţă. Până în 2050 este de aşteptat ca populaţia totală să scadă la puţin peste 18 milioane, ceea ce reprezintă o scădere cu 10% faţă de 2011. Aceasta este una dintre cele mai puternice scăderi din UE-27, fiind depăşită numai de Bulgaria (-22,5%), Letonia (-20,5%) şi Lituania (-18,7%). Deşi se încadrează în tendinţa generală, acest lucru contrastează cu previziunile pentru vechile state membre (+8,3%). Îmbătrânirea populaţiei va afecta, de asemenea, România mai mult decât Europa în medie, iar până în 2050, vârsta medie va ajunge la 51,4 ani, cu o populaţie în vârstă de 65 de ani reprezentând 30,8% din total.
În 2016, livrări record de grâu, peste graniţe
Că ţara noastră, şi îndeosebi Doljul, au o contribuţie semnificativă în balanţa cerealieră anuală o aflăm chiar din datele statistice ale MADR publicate recent. România a exportat, în primele nouă luni din 2016, o cantitate de 5,26 de milioane de tone de grâu, de peste două ori mai mult faţă de perioada similară din 2015, când au fost livrate pe pieţele externe 2,57 de milioane de tone de grâu, cea mai mare cantitate fiind absorbită de pieţele din afara spaţiului comunitar.
Încasările din vânzarea grâului românesc au totalizat 862,86 milioane de euro, reprezentând aproape 20% din sumele totale obţinute în perioada menţionată din exporturile de produse agroalimentare, respectiv 4,32 de miliarde de euro. Comparativ, în perioada similară din 2015, încasările din exporturile de grâu au fost de 511,98 de milioane de euro, respectiv 12% din valoarea totală de 4,207 miliarde de euro obţinută în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2015. Producţia de grâu a României a crescut în acest an cu 7% faţă de 2015, până la 8,413 milioane de tone, cu o medie de 4 tone/ha.
Potrivit datelor MADR, în ţările terţe a fost exportată o cantitate 4,53 milioane tone, în valoare de 736 de milioane de euro, în timp ce în spaţiul comunitar schimburile comerciale cu grâu au totalizat numai de 729.321 tone, iar încasările au depăşit 126,77 milioane de euro. Să amintim că, în anul agricol 2015-2016, în Dolj au fost recoltate 170.537 de hectare cultivate cu grâu. Producţia medie a urcat la 3.900 kg/ha. A rezultat, aşadar, o producţie totală de circa 700.000 de tone de grâu. La nivelul ţării, între marii cultivatori de cereale, se înscrie şi Segarcea, prin Mihail Anghel, unul dintre cei mai performanţi producători agricoli, datorită randamentelor mari obţinute şi în acest an. Mihai Anghel este şi un trader atestat, deţinând mari spaţii de depozitare, cifrate la peste 450.000 de tone.
