Legea asistenţei sociale a fost adoptată de Camera Deputaţilor, ieri, cu 168 de voturi “pentru” şi cinci “împotrivă”. Extrem de discutat, proiectul de lege a fost trecut în mod tacit prin Senat, iar în Comisia pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor a primit 269 de amendamente depuse de Opoziţie dar şi de parlamentarii din arcul guvernamental. Jumătate dintre ele au fost adoptate, aducând, îmbunătăţiri variantei iniţiale, potrivit ministrului Muncii Sulfina Barbu. Legea prevede că autorităţile locale vor prelua programele de asistenţă socială. Deşi Opoziţia a susţinut că autorităţile locale nu vor avea forţa financiară pentru a susţine cheltuielile, Puterea susţine că noul act normativ este o condiţie în acordul cu FMI care va pune ordine în sistem. Legea care urmează să meargă la preşedinţie spre promulgare, mai prevede unificarea în nouă categorii a numărului actual de ajutoare sociale, de 54. Despre ce va aduce după sine Legea asistenţei sociale, ne-a vorbit directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţiea Copilului Dolj Florin Stancu, într-un interviu acordat cotidianului nostru.
– Legea asistenţei sociale a trecut de Camera Deputaţilor. Care e principala schimbare pe care o va introduce în sistem?
– Proiectul de lege al asistenţei sociale schimbă noţiunea de prestaţii sociale. Apare o noţiune nouă, aceea de beneficii sociale definite ca măsuri de redistribuire financiară sau materială, destinate persoanelor sau familiilor care întrunesc condiţiile prevăzute de lege. Sunt destul de dificil de interpretat aceste lucruri. În prezent, există 54 de ajutoare sociale şi se doreşte unificarea lor în nouă. Încă nu ştim dacă micşorarea înseamnă şi dispariţia unora, sau reaşezarea lor, pentru că se propune utilizarea unui formular unic de solicitare a beneficiilor sociale susţinute din bugetul de stat. La dispoziţiile finale şi tranzitorii ale proiectului de lege se precizează că “în termen de doi ani de la intrarea în vigoare, autorităţile administraţiei publice centrale elaborează modificările corespunzătoare la actele normative în vigoare din domeniul asistenţei sociale”. Până atunci, actele normative valabile la momentul actual se vor aplica în continuare. Aşadar, vor urma doi ani de zile în care, deşi avem o lege nouă, vom funcţiona după cadrul normativ existent în prezent.
– Avea nevoie sistemul de asistenţă socială de o modificare fundamentală?
– Sunt prevederi care modifică fundamentarea actualului sistem, care din punctul nostru de vedere funcţionează. Reforma a fost finalizată atât în ceea ce priveşte protecţia copilului cât şi în ceea ce priveşte asistenţa socială a persoanei adulte cu handicap. Ea s-a implementat destul de greu cu atragerea de fonduri europene şi a avut ca obiectiv asigurarea unor standarde minime de calitate. Avem servicii sociale care de multe ori sunt invidiate de persoanele din ţările cu tradiţie în asistenţa socială, care spun că pe anumite componente chiar am depăşit modul de organizare şi nivelul serviciilor din ţările respective. Suntem într-o situaţie în care vorbim mai degrabă de o alternanţă a unui sistem de organizare decât de o perfecţionare a celui existent. Cu siguranţă, trebuie să alegem un sistem de acordare a asistenţei sociale pentru că alternanţa de la un sistem la alt sistem, nu produce nimic în plus. O luăm mereu de la început, fără să existe o continuitate.
– Care sunt paşii următori?
– Sunt doi ani de zile în care se va lucra la legislaţie. În această etapă o să fie foarte greu să mai accesăm vreun proiect, spre exemplu. Legea vorbeşte de înfiinţarea unor servicii noi şi acum se stabileşte la nivel de principiu, un sistem foarte complicat pentru asta. În acest domeniu este nevoie în permanenţă de adaptarea serviciilor actuale sau de înfiinţarea altora noi, dar totodată este nevoie şi de o analiză riguroasă în acest sens. Sunt proceduri care durează mult, timp în care ne vom confrunta cu agravarea fenomenului social, în loc să ne ocupăm de combaterea sa. Vor apărea şi cheltuieli suplimentare, va fi nevoie de specializarea personalului şi astfel se îngreunează înfiinţarea şi dezvoltarea sistemului.
– Dacă apar noi cheltuieli, unde e economia?
– Serviciile sociale sunt practic toate structurile organizatorice de la nivelul instituţiei noastre, redefinite prin această lege nouă şi apare posibilitatea de a le presta noi sau de a le contracta de la organisme private, adică de la cabinete de asistenţă socială. Practic, asistenţa socială este văzută ca o profesie liberă – la fel cum este cea de avocat sau arhitect, şi din acest punct de vedere chiar pot să apară aceste cabinete cu care să încheiem contracte pentru prestarea serviciilor sociale. Există posibilitatea ca specialiştii din sistem să aleagă să plece la cabinete private. Din punctul nostru de vedere aşa se va întâmpla, iar cheltuielile vor creşte. Fiecare cabinet de asistenţă socială va avea propriile proceduri de lucru, propriul mod de implicare, dar în ceea ce priveşte calitatea serviciilor controlul nu va mai fi direct, va fi unul mai complicat. În prezent, modalitatea de lucru este una unitară, existând o procedură de supervizare pe care o facem la nivelul instituţiei pentru salariaţi.
– Există în lege proceduri care până acum nu erau legiferate, însă care ar aduce un plus sistemului?
– Apar şi noţiuni noi pe care ni le doream – cum ar fi acordarea serviciilor pe perioadă nedeterminată – atunci când este cazul să fie aşa. Legislaţia actuală vorbeşte doar de servicii pe perioadă determinată, chiar dacă ştim că posibilitate de reintegrare, spre exemplu a unei persoane în vârstă, cu handicap, este zero.
– Consideraţi că proiectul de lege ar fi trebuit să ia în calcul şi alte aspecte, nu numai acela al reducerii cheltuielilor?
– Noi suntem de acord cu o reformă în legislaţia actuală, dar una care să privească în primul rând principiile de acordare a asistenţei sociale. Pe de-o parte, sistemul de asistenţă socială nu trebuie văzut ca unul care face totul, ci ar trebui stabilit un pachet de servicii minime. Pe de altă parte, este nevoie de o nouă abordare pentru că este mult mai eficient să previi, decât să creezi servicii specializate care să trateze efectele. Ne-am fi aşteptat la o reformă în asistenţa socială şi la un alt tip de abordare care să privească mai degrabă la calitatea serviciilor, la modul optim de intervenţie, şi mai puţin la partea financiară. Suntem în situaţia în care proiectul de lege a avut în vedere îndeosebi scăderea cheltuielilor.
Florin Stancu, directorul DGASPC Dolj
„Dacă în ceea ce priveşte reforma care s-a petrecut în ultimii ani de zile, s-a avut ca obiectiv asigurarea unui standard minim de calitate în serviciile sociale, de data aceasta, obiectivul este legat de partea economică – şi anume de scăderea cheltuielilor de asistenţă socială. În opinia Guvernului, în următorii trei ani de zile acest buget ar trebui să scadă cu 13%. Dacă vorbim doar de partea financiară, s-ar putea ca, în ceea ce priveşte calitatea serviciilor, aceasta să se plaseze pe locul secund”
LAVINIA ILINA şi ALINA DRĂGHICI
