Patrimoniul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă – SCDA Caracal, aflată în subordinea Universităţii din Craiova, a ajuns să fie devalizat tocmai de cei care ar trebui să vegheze asupra lui, respectiv de un grup de persoane ce ar fi condus de directorul general administrativ al Universităţii din Craiova, Cătălin-Aurelian Roşculete, responsabil cu administrarea bugetului staţiunii, dar care a beneficiat de sustragerea unor produse sau utilizarea în interes privat a bunurilor instituţiei.
În demersuri acesta ar fi fost sprijnit de Marius-Cătălin Bran (fost director al SCDA Caracal, finul lui Roşculete), Valentin-Ionuţ Gramnea(inginer, viitorul fin al lui Roşculete) Sorin Popescu (magaziner la Staţia de Condiţionat Seminţe), Mircea Gîrd (şef atelier) şi Marius-Cristian Vârtosu (manager vânzări – fin al lui Roşculete).
Cătălin-Aurelian Roşculete a afirmat în cadrul unei ședințe din decembrie 2020 că unitatea nu a înregistrat profit, deşi în cadrul Campaniei 2020 au fost obţinute producţii superioare celei din 2019, iar conform bilanţului aferent anului 2019, unitatea a înregistrat un profit net de peste 3 milioane lei. De asemenea, pentru Campania 2021, SCDA Caracal ar fi înregistrat costuri ridicate de mentenanţă pe linia înfiinţării culturilor (costuri înfiinţare, achiziţionare inputuri, tratamentele aferente, îngrăşăminte), sens în care a dispus reducerea cheltuielilor, reduceri de salarii şi disponibilizări. Între cei afectaţia fost şi directorul unităţii, Marius-Cătălin Bran, încadrat pe o funcţie secundară, cu salariul minim pe economie.
Îndepărtarea din funcţie a lui Cătălin Bran de Roşculete nu ar fi avut însănici o legătură cu indicatorii financiari în scădere ai staţiunii, ci cu neînţelegeri de ordin financiar survenite între ei. Aceştia au achiziţionat împreună, în cursul anului 2020, o suprafaţă de peste 50 ha teren agricol, se pare prin intermediul PFA Tătulescu Ioana, controlată prin interpuşi de directorul administrativ al UCV. Totodată, cei doi au cumpăratşi o moară pe raza localităţii Stoeneşti, transformată în bază de recepţie cereale, unde gurile rele spun că urmau să fie deturnate o parte din produsele agricole obţinute în cadrul SCDA Caracal.
Divergenţele ar fi pornit de la solicitarea fostului director al SCDA Caracal de a administra obiectivele achiziţionate şi de a deţine scriptic o cotă parte din investiţie, solicitare respinsă categoric de Roşculete, care nu numai că nu a fost de acord cu propunerea finului său, dar nici nu a fost de acord cu returnarea investiţiei realizată de Bran şi a dispus şi demiterea sa din funcţie. Deloc de neglijat ar fi că lucrările de construcţie derulate la baza de recepţie au fost executate de o echipă de constructori angajată şi plătită de SCDA Caracal (Universitatea din Craiova) pentru prestarea de servicii doar în cadrul staţiunii.
Pentru a acoperi sustragerea de produse agricole din patrimoniul unităţii de cercetare, în documentele oficiale ale staţiunii sunt declarate cantităţi mai mici de cereale decât cele recoltate, diferenţa fiind valorificată fără documente legale. Aici intervine sprijinul lui Sorin POPESCU, care face parte din comisia de inventariere a cantităţilor de cereale intrate în depozitele staţiunii şi are rolul de a diminua în documentele oficiale cantităţile primite. Numai în 2018, din cadrul staţiunii au fost sustrase de către fostul director Marius-Cătălin Bran aproximativ 360 tone de grâu, cantitate care a fost împărţită între Nicuşor-Daniel Oacă, Cătălin-Aurelian Roşculeteşi Valentin Gramnea.
Pe lângă spolierea bugetului staţiunii, Catălin-Aurelian Roşculete a dat şi o serie de dispoziţii menite să genereze pe termen lung scăderea nivelului producţiei şi calitatea recoltelor. Spre exemplu, a dispus reducerea costurilor aferente înfiinţării culturilor (costuri înfiinţare, achiziţionare inputuri, tratamentele aferente, îngrăşăminte etc.), context în care au fost achiziţionate tratamente pentru culturi de o calitate inferioară şi cu un randament scăzut: în cadrul culturilor agricole de floarea-soarelui şi porumb nu s-a reuşit îndepărtarea/distrugerea buruienilor, fiind necesară efectuarea de noi achiziţii, de această dată de produse conforme, mai costisitoare, pentru salvarea culturilor.
Probleme similare au fost constatate şi la culturile de grâu de sămânţă, aproximativ 600 ha fiind impurificate cu orz. Situaţia a fost generată de reducerea schemelor de tratament şi de utilizarea unor substanţe chimice inferioare din punct de vedere calitativ şi necesitată efectuarea unor investiţii suplimentare, în vederea redresării planului de cultură.
Se pune deci întrebarea, nu se găseşte nimeni care să analizeze activitatea domnului Catălin-Aurelian Roşculet, să pună în balanţă cât este de preocupat de satisfacerea propriilor interese şi cât de coordonarea proactivă şi corectă a Staţiunii de Cercetare de la Caracal? Şi eventual să găsească şi să numească în locul lui o altă persoană care să înţeleagă importanţa cercetării în agricultură şi să o susţină cu decizii eficiente.
