La 23 august se marchează anual Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi ale nazismului sau Ziua internaţională a panglicii negre pentru a păstra vie amintirea victimelor deportărilor şi exterminărilor în masă. Printre obiectivele acestei zilei se află şi promovarea valorilor democratice în scopul consolidării păcii în Europa, potrivit site-ului www.eu-events.eu.
În 2011, a fost adoptată Declaraţia de la Varşovia, prin care statele semnatare s-au angajat să amintească mereu despre consecinţele devastatoare ale regimurilor totalitare, marcându-se cu acest prilej pentru prima dată Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi ale nazismului. În 2013, Reţeaua Europeană Memorie şi Solidaritate (REMS) s-a implicat în manifestările comemorative ale zilei şi a lansat o insignă specială pentru a păstra memoria victimelor deportărilor în masă şi a exterminărilor.
REMS este o reţea internaţională a cărei scop îl constituie cercetarea, documentarea şi popularizarea cunoştinţelor despre istoria Europei în secolul al XX-lea, punându-se accent mai cu seamă pe prezentarea perioadei dictaturilor, a războaielor şi a revoltelor sociale împotriva lipsei de libertate. Statele membre sunt: Germania, Polonia, Slovacia, Ungaria şi România. Cercetători şi oameni politici din aceste ţări fac parte din conducerea REMS. De asemenea, ţări precum Cehia, Austria şi Letonia sunt reprezentate în reţea.
România s-a alăturat activităţii Reţelei Europene Memorie şi Solidaritate în 2014, potrivit www.iiccr.ro. Aderarea României la activităţile reţelei reprezintă un pas major în ceea ce priveşte istoria iniţiativei REMS, fiind prima extindere a sferei de acţiune.
Astăzi, Ziua internaţională a panglicii negre comemorează atât victimele stalinismului, cât şi ale nazismului şi, în general, pe toţi cei care au murit, au suferit sau au pierit în regimuri autoritare.
Parlamentul European (PE) a declarat, în 2008, Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi ale nazismului, două regimuri care au măcinat continentul în secolul trecut, potrivit site-ului www.rferl.org. Rezoluţia PE aminteşte că în timpul acestor dictaturi au avut loc genocide, s-au încălcat drepturile şi libertăţile omului, au fost săvârşite crime de război şi crime împotriva umanităţii pe care le condamnă şi, totodată, îşi exprimă respectul pentru victimele acestor crime, precum şi regretul că accesul la documentele de arhivă din această perioadă este încă limitat. Membrii Parlamentului European au subliniat cu acest prilej că o înţelegere corectă a trecutului este necesară pentru construirea viitorului comun.
Marcarea zilei de 23 august ca zi internaţională în amintirea victimelor totalitarismului a fost susţinută şi de Declaraţia de la Vilnius, din 2009, a Adunării Parlamentare a OSCE.
Pactul de neagresiune germano-sovietic a fost marcat la nivel internaţional în anii ’80: în special, în America de Nord, unde emigranţii politici din blocul sovietic au organizat ceremonii publice sub denumirea de “Ziua neagră Ribbon”.
Aceste acţiuni au fost urmate de demonstraţii în republicile baltice ale fostei URSS, culminând cu formarea “Lanţului Baltic”, când două milioane de oameni şi-au dat mâna pe parcursul a peste 600 de km de-a lungul Estoniei, Letoniei şi Lituaniei în 1989, pentru a marca solidaritatea în lupta pentru independenţă faţă de Uniunea Sovietică. (Sursa: Agerpres)