Sute de hectare de teren au fost inundate în Dolj / Sărbători amare pentru localnicii din Scaești și Cernătești

0
122

Rasnicul şi Argetoaia sunt două pârâiaşe inofensive în cursul anului, nu rareori lipsite de debit, care devin năbădăioase primăvara după topirea zăpezilor sau în momentul unor precipitaţii consistente, alimentându-se şi de pe versanţi. Despre Jiu ştim ce trebuie ştiut, dar asta nu ajută prea mult. Mai ales când, de-a lungul timpului, nu s-au făcut decât „cârpeli” în zonele vulnerabile ale cursului său. Inundaţiile din aceste zile, de la Scaeşti, Cernăteşti şi Argetoaia se circumscriu, într-un fel, amatorismului în care se discută de mai multe vreme aşa-zisele lucrări hidrotehnice (supraînălţarea coronamentului la diguri, decolmatarea unor tronsoane ale albiilor Rasnicului şi Argetoaiei şi nu numai, vegherea stării tehnice a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor), toate acestea fiind componente ale planului judeţean de apărare. Anul acesta, de pildă, despre „aşa ceva” s-a discutat într-o şedinţă a Colegiului Prefectural, prezidată de reprezentantul guvernului în teritoriu, Marius Deca, când directorul Sistemului de Gospodările a Apelor Dolj (SGA) a prezentat o informare festivistă, încărcată de ceea ce numea „împliniri”. Trei minute a durat… interesul pentru asemenea expunere, care presupunea clarificările de rigoare, îngrijorările de circumstanţă şi, de ce nu, prezentarea unor strategii coerente despre ceea ce se intenţiona pe viitor. Să ne înţelegem, era vorba de lucrări efectuate din bani publici. Ne-am manifestat nedumerirea, la vremea respectivă, faţă de o asemenea abordare pompieristică a unor lucrări de maximă importanţă împotriva inundaţiilor, pe râurile interioare ale Doljului, mai ales că, an de an, ne confruntăm cu aşa ceva. A fi didactic mereu şi indignat mereu te face realmente antipatic. Există însă şi o tristeţe în a avea dreptate şi, pentru a nu aluneca într-un soi de mizantropie, exigenţa trebuie argumentată. Inundaţiile din aceste zile, prin ieşirea din matcă a pârâiaşelor anunţate, dar şi a Jiului, după ce luna trecută o comportare asemănătoare a avut Tesluiul în zona Drăgoteşti, nu ilustrează altceva decât perpetuarea lipsei oricărei vigilenţe, cum să-i spunem altfel, din partea autorităţilor afectate, deloc predispuse să-şi apere, prin acţiuni de voluntariat, agoniseala, dar şi aiureala în care înţelege dimensiunea unor lucruri serioase reprezentantul guvernului în teritoriu, Marius Deca. Cel care, cu prilejul Zilei Mondiale a Apei, a felicitat reprezentanţii ABA Jiu pentru modul cum au intervenit la inundaţiile provocate de revărsarea Tesluiului. Numai că, ieri, un fenomen asemănător cu cel de la Drăgotești, s-a derulat într-o altă zonă a județului, în localitățile aflate pe brațul pârâurilor Rasnic și Argetoaia. Și de această dată, din păcate, pagubele nu sunt deloc neglijabile, fiind vorba de sute de hectare cultivate de oameni și pe care acum băltesc apele.

Localitatea Scaești a fost greu încercată chiar de sărbătorile de Paște. Sâmbătă după-amiază, și-a ieșit din matcă pârâul Argetoaia care străbate comuna de la un capăt la altul. La câteva ore, chiar în noaptea de Înviere, a trecut peste canalele de scurgere și râul Jiul, care se află la limita cu localitatea Coțofenii din Dos. Gospodăriile oamenilor au fost salvate, apa neintrând în curți, dar mare parte din terenurile agricole, care se află de jur-împrejurul celor două sate, Valea lui Pătru și Scaești, au fost inundate. Nu mai puțin de 300 de hectare au ajuns sub apele pârâului Argetoaia și alte 300 de hectare au fost afectate de râul Jiu. „Ce să vă spun, aproape că noi nu am avut sărbători de Paște. În noaptea de Înviere, oamenii din sat mă sunau să facem ceva că li se inundă terenurile semănate. Am anunțat și eu mai departe, la Prefectură, la ISU Dolj și la Apele Române, dar nu s-a putut face nimic. Apa s-a întins pe terenuri, iar noi am zis Doamne ajută că nu a fost în gospodării. Ar fi putut să fie o problemă în Valea lui Pătru, unde digul este natural, uzat și nu mai poate să facă față unui volum mare de apă”, a declarat primarul comunei Scaești, Barbu Calotă.

O „breșă” naturală a inundat Scaeștiul

În dreptul satului Scaești, pe pârâul Argetoaia există o porțiune de 50 de metri care, potrivit primarului, nu este în nici un fel apărată, aici neexistând un dig de protecție. Prin această „breșă” naturală, pârâul Argetoaia se revarsă pe terenurile agricole atunci când se umflă de la ploi, iar acum s-a întâmplat din nou acest fenomen. „Până acum un an sau doi, nu era nici un fel de problemă, însă și la începutul primăverii am avut inundații în aceeași zonă, între podul spre Sfârcea (n.r. – sat al comunei Braloștița) și digul de apărare pe Argetoaia este o porțiune neîndiguită. Și pe acolo pârâul se scurge atunci când se umflă și inundă terenurile agricole”, a precizat primarul. De altfel, autoritățile din comună nu înțeleg de ce specialiștii în regularizarea cursurilor de apă nu au luat în calcul până acum amenajarea unui dig măcar pe această porțiune. „Comuna are o rețea de apărare împotriva inundațiilor, dar este veche și nu s-a mai intervenit masiv la ea. Doar ce am reușit noi, cu forțe proprii, să mai decolmatăm canalele de scurgere. Dacă nu am fi făcut nici lucrul acesta, probabil că mai multe terenuri ar fi putut fi inundate pe partea cu Jiul”, a mai spus primarul Barbu Calotă. În satul Scaești, pe o lungime totală de 2 kilometri, canalele s-au colmatat din cauza aluviunilor aduse de pârâul Argetoaia. Totodată, același fenomen s-a produs și în satul Valea lui Pătru, pe o lungime totală de 1,5 kilometri.

Pe 156 de hectare, băltește apa

Ieri, la două zile după revărsarea apelor, pe câmpuri se puteau încă vedea urmele inundațiilor. Terenurile bălteau, sute de hectare de teren fiind compromise. Primarul Barbu Calotă, împreună cu șeful Serviciului Voluntari pentru Situații de Urgență din localitate, Constantin Frunză, întocmiseră deja o situație cu terenurile afectate din noaptea de Paște, dar și pe 21 aprilie, pe care urmau să o trimită către Prefectura Dolj. „Am fost inundați și anul trecut și am făcut același lucru: am trimis o situație cu terenurile pe care am avut probleme. Din păcate, nimeni nu a primit nici o despăgubire. Vă dați seama ce zic oamenii acum… nu mai au nici un fel de încredere că vor fi ajutați, toți cred că vor rămâne cu pagubele”, a mărturisit primarul localității. În adresa către Prefectura Dolj, autoritățile locale au raportat 153 de hectare de culturi care erau, ieri, încă afectate, apa băltind pe ele. În satul Valea lui Pătru, au fost compromise 3 hectare de floarea-soarelui, 19 hectare cu porumb și 21 de hectare cu grâu. La Scaești, bilanțul este mai îngrijorător: 29 de hectare cu grâu, 5 hectare cu orz și tot atâtea cu ovăz, 6 hectare cu orzoaică de primăvară, 5 hectare cu nutreț, 35 de hectare cu floarea-soarelui și 25 de hectare cu porumb. „Dacă apele nu se retrag de pe terenuri în două-trei zile, plantele se asfixiază. La porumb, de exemplu, sămânța putrezește. Noi monitorizăm retragerea apelor, dar bălțile dispar greu, pământul fiind deja saturat de apă”, a mai spus primarul comunei Scaești.

La Argetoaia, 20 de hectare de teren agricol, sub ape

Pârâul Argetoaia le-a dat emoții și localnicilor din comuna învecinată Scaeștiului. În localitatea care poartă și numele cursului de apă de care este traversată, a plouat mult la sfârșitul săptămânii trecute și pârâul s-a umflat. Numai că există o situație fericită aici. Pârâul Argetoaia are, potrivit primarului Mircea Beznă, o albie naturală destul de încăpătoare care cu greu este depășită de nivelul apei, casele fiind apărate. „Albia pârâului Argetoaia este largă și poate să acumuleze multă apă, fără să inunde casele care, oricum nu se află în imediata apropiere a pârâului. Acesta este un mare avantaj pe care îl avem în comparație cu alte localități învecinate. Dar, a plouat mult și am avut și noi, totuși, câteva hectare inundate, vreo 20 de hectare, dar apele s-au retras imediat. Totul a durat câteva ore”, a precizat primarul localității Argetoaia. Pentru că localitatea este traversată de la un capăt la altul de acest pârâu și sunt anunțate încă ploi, autoritățile erau, ieri, în stare de alertă, existând un echipaj de voluntari pregătiți să intervină în cazul în care precipitațiile căzute ar fi de proporții și ar provoca inundații. Pericolul care îi sperie însă pe localnici sunt alunecările de teren care, tot din cauza ploilor, ar putea să apară mai ales în satul Piria. „Stratul de humă este la suprafață, iar atunci când se îmbibă cu apă, terenul o poate lua la vale. Până acum, totul este sub control”, a explicat Mircea Beznă.

96 de hectare, inundate și la Cernătești

Un alt pârâu care a creat probleme chiar de Paște, stricându-le oamenilor sărbătorile, a fost Rasnicul. În comuna Cernătești, autoritățile stăteau, ieri, cu ochii pe mira ce măsoară nivelul apelor și se bucurau că a scăzut la jumătate. „În noaptea de sâmbătă spre duminică, când a plouat foarte mult aici, Rasnicul a ajuns foarte aproape de cota de atenție: a atins 2,20 metri, iar cota la care apar inundații este 2,30 de metri. Acum, apele s-au retras și sunt la un nivel de 1,20 de metri, deci în afara oricărui risc de inundații”, a explicat primarul comunei Cernătești, Dumitru Ciontea. Cu toate acestea, 96 de hectare, dintre care 55 de hectare cu fânețe și 41 de hectare de teren arabil, au fost inundate. Cele mai mari probleme au fost la intrarea în comună, unde se află satul Rasnic Oghean. Aici se putea vedea digul din saci cu nisip așezat din timp de către autorități, împreună cu cei 10 voluntari care ajută în cazul unor situații de urgență. În această localitate, apele Rasnicului au trecut însă peste drumul județean 606 B, inundându-l pe o porțiune. Din fericire, gospodăriile au fost salvate, în nici una dintre acestea neintrând apa. Cu toate acestea, mai mulți localnici din Rasnic erau, ieri, ieșiți pe la porți, urmărind din priviri apa tulbure a pârâului care se afla dincolo de asfalt.

Rasnicul a început să fie regularizat

Comuna Cernătești este însă un caz fericit față de celelalte localități care sunt străbătute de cursuri de apă problematice. Primarul Dumitru Ciontea ne-a explicat că toată comuna este prinsă într-un proiect amplu de regularizare a cursului pârâului Rasnic pe o lungime de 10 kilometri din cei 16 pe cât se întinde localitatea. În fiecare sat al comunei se lărgește albia acestui pârâu care este, mai peste tot, foarte îngustă, acesta fiind și principalul motiv pentru care se inundă terenurile în urma ploilor. În satul Țiu, albia ar urma să aibă 6 metri, în Cernătești – 8 metri, iar la Cornița și Rasnic – 10 metri. „Lucrarea de regularizare a început de la Cernătești și s-a executat deja un kilometru. Ne-a ajutat foarte mult și această mică porțiune pentru că altfel se puteau inunda și casele, nu doar terenurile”. Anul trecut, în luna aprilie, când nu se făcuseră aceste lucrări, au fost inundate două case.

LAURA MOȚÎRLICHE şi RADU ILICEANU