Zeci de profesori, de la toate formele de învăţământ – universitar, liceal, gimnazial şi preşcolar – au venit, sâmbătă, la întâlnirea organizată de PNL Dolj pentru a participa la dezbaterea cu tema „Situaţia sistemului de învăţământ”. Scopul acestei întâlniri a fost de a-i consulta pe dascălii doljeni în legătură cu programul „Educaţie şi Cercetare Ştiinţifică”, pe care-l pregăteşte guvernul din umbră al PNL.
La Craiova, a fost prezentă la întâlnirea cu cadrele didactice, deputatul Raluca Ţurcan, cea care se pregăteşte să ocupe funcţia de ministru al Educaţiei. Aceasta le-a spus din start celor prezenţi în sală că nu vrea să politizeze dezbaterea, că îi roagă să vorbească doar despre Educaţie, motivul prezenţei sale în Bănie este de a culege propuneri concrete de la dascăli, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea sistemului educaţional.
Moderatorul acestei dezbateri a fost europarlamentarul Marian Jean Marinescu, care se întorsese de la Belgrad, unde a solicitat reprezentanţilor guvernului Serbiei să respecte dreptul la învăţarea limbii materne a minorităţii româneşti, care trăieşte în Valea Timocului. „Săptămâna trecută ne-am întâlnit cu specialiştii din energie, săptămâna aceasta am invitat cadrele didactice, vom continua cu medicii, cu fermierii, etc. Toate sunt domenii vitale. Dar educaţie este ceea ce ne doare pe noi mai mult, pentru că înseamnă resursa umană, înseamnă viitorul acestei ţări. Încercăm să vedem care este opinia dumneavoastră despre acest domeniu, despre sistemul de educaţie. Adică să trecem odată de la teorie la practică. De aceia v-am chemat pe dumneavoastră să faceţi propuneri directe. V-am distribuit la fiecare în parte programul nostru, vă rugăm să-l analizaţi, şi să ne consultăm. Noi încercăm să facem o strategie la nivelul ţării, dar şi la nivelul judeţului Dolj. Fără dumneavoastră, cei care o veţi aplica-o nu o pute, să o facem…”, a subliniat europarlamentarul Marian Jean Marinescu.
Activarea unor resurse noi de gândire
Educaţia şi cercetarea, considerate cu necesitate împreună, reprezintă unul dintre marile sisteme publice care influenţează pe de o parte evoluţia demografică a ţării, iar pe de altă parte nivelul de trai al cetăţenilor. Evoluţia stării sistemului de educaţie şi cercetare din ultimii 25 de ani a fost analizată pe diferitele sale niveluri. Rezultatelor studiilor arată, privind dintr-o perspectivă critică, faptul că majoritatea deciziilor adoptate au stat sub semnul permanent al urgenţei. Acest mod de a acţiona a dovedit că pe termen lung politice publice nu au determinat o creştere a calităţii sistemului de educaţie, iar elevii şi studenţii nu au fost în mod real beneficiarii procesului educaţional. Marinescu a spus că PNL Dolj s-a hotărât să organizeze câte o serie de întâlniri săptămânale cu specialişti din diverse domenii pentru a putea puncta la obiect care sunt astăzi necesităţile dar şi soluţiile. O reformă profundă a politicii în educaţie presupune activarea unor resurse de gândire noi, existente în sistem şi încă neutilizate în mod real. PNL îşi asumă obiectivul creşterii finanţării educaţiei prin alocarea progresivă a resurselor până la atingerea a 6% din PIB, în două tranşe, una de 5% şi una de 1 %. 
„Mă bazez ca această dezbatere să aibă o finalitate”
Raluca Ţurcan le-a explicat dascălilor doljeni că rolul omului politic în ceea ce priveşte educaţia se rezumă la implementarea cadrului legislativ şi decizional. Deputatul liberal a spus că a analizat în detaliu acest domeniu, dar ar dori ca toată analiza asta să aibă şi o finalitate. Ministrul din guvernul alternativă a vorbit de o aşa zisă „complicitate” între omul politic, profesor şi părinte. Şi că de aici ar trebui pornit. „Sunt totalmente dedicată şi implicată în ceea ce priveşte cadrul legislativ şi decizional. Mă bazez ca această dezbatere să aibă o finalitate. Să plec la Bucureşti cu câteva propuneri concrete făcute de dumneavoastră. Acest domeniu a fost îndelung analizat. Aproape cu toţii putem să punem degetul pe rană. Ştim ceea ce nu merge. Se ajunge la o complicitate între trei factori : omul politic, profesor şi părinte. Omul politic a făcut multe angajamente pe unele nu le-a onorat; profesorul a fost sufocat de condiţiile birocratice iar părintele a fost format să pună mai mare preţ pe diplome decât pe o reuşită de angajare de pe băncile şcolii, direct pe piaţa muncii. Considerăm că nu trebuie să o luăm de la zero, pentru că aşa am făcut mereu, de aceia nu am ajuns nicăieri. Cred că ar trebui să valorificăm tot ceea ce a fost bun în trecut, dar să şi corectăm, să avem o viziune clară şi să dăm un viitor acestei ţări”, a spus deputatul Ralu Ţurcan, sâmbătă, la Craiova.
„Avem matematicieni, dar nu avem profesori de matematică”
Deputatul liberal a spus că strategia pe educaţie are în vedere creşterea gradului de integrare a absolvenţilor pe piaţa muncii, preluarea într-un context mai amplu, să avem plus valoare şi să-i includem pe cei care muncesc în ţară. „Este doar o chestiune de voinţă. Ambasadele străine ne arată cu degetul că avem studenţi şi absolvenţi foarte buni care ne pleacă din ţară şi lucrul acesta nu este bun pentru noi. Este vorba de 18.000 de medici care au plecat din România şi muncesc în străinătate. Foarte mulţi profesori au plecat, nu avem exact numărul pentru că o bună parte dintre aceştia nu şi-au continuat cariera de dascăl în străinătate, au plecat pe alte job-uri. Putem să vorbim şi de cele 3000 de şcoli care învaţă simultan elevii, dar şi de supra încărcarea curiculei. O ruptură între curicula noastră şi cea a şcolilor din ţările membre UE. Este mai mult o competiţie de certificate decât o concurenţă loială, de performanţă. Programa şcolară este ruptă de ceea ce înseamnă necesitatea pe piaţa muncii. 80% din studenţi nu muncesc în domeniul în care s-au pregătit. Dorinţa de schimbare trebuie să vină din interiorul sistemului de educaţie. Cred că ar trebui să avem o orientare către învăţământul profesional. Un învăţământ tehnologic bine gândit. Trebuie să gândim de asemenea şi o şcoală de formare a cadrelor didactice, pentru că avem matematicieni, dar nu avem profesori de matematică. 60% dintre tinerii care au intrat în sistemul educaţional fac greşeli de limba română. Vreau să supun atenţiei un proiect care vizează scoaterea salarizării profesorilor din legea educaţiei. Salarizarea să fie o motivaţie la început de carieră, bun …vorbim şi de o creştere salarială odată cu vechimea la locul de muncă. O salarizare şi în funcţie de performanţă”, a mai spus Raluca Ţurcan. 
„Fiecare ministru, cu reforma lui…”
Profesorii par a nu mai avea încredere în clasa politică. Aceştia au pus în discuţie procentul din PIB dedicat Educaţiei şi au întrebat de ce nu se vorbeşte de la început de o creştere de 6% şi se vorbeşte de o creştere etapizată. O parte din cadrele didactice nu au văzut cu ochi buni propunerea de reducere a curiculei, care oricum a fost redusă. „La fiecare ministru e o reformă. Adică, fiecare ministru, cu reforma lui…. De ce nu continuaţi actuala reformă ?! Unde vom ajunge astfel. Aţi vorbit şi de obţinerea de granturi. Dar la noi nu e ca în celelalte ţări. La noi e mare birocraţie. Pentru a obţine un grant trebuie să faci un dosar stufos. Poate discutăm şi despre manualele şcolare alternative, sunt pline de greşeli”, a spus unul din dascălii prezent la întâlnire. La dezbatere au fost prezenţi şi cei doi lideri sindicali, prof. Constantin Lungulescu şi prof. Constantin Rada.
