EDITORIAL / Viorica Dăncilă la Bruxelles, ca premier!

0
133

După 9 ani ca eurodeputat social-democrat, premierul Viorica Dăncilă cunoaşte de bună seamă Bruxelles-ul. Ştie pe unde se intră la Comisia Europeană, la Consiliul European, cunoaşte numele comisarilor europeni ş.a.m.d. La prima sa descindere, ca premier al României, la sediul Comisiei Europene, a avut probabil inerentele emoţii, surmontate nu uşor, în întâlnirea cu Jean Claude Juncker, surprins şi acesta de faptul că se vede în situaţia insolită de „a se întâlni cu al cincilea premier român” în mandatul său. Ceea ce n-are echivalent. Ironia fină a luxemburghezului avea, bineînţeles, un substrat, care în româneşte suna exact cum a spus: „Să sperăm că ciclul schimbărilor de premieri în România se va opri”. Formulare elegantă. Fiindcă într-un limbaj mai frust, putea fi de-a dreptul „de neuitat”, etichetându-ne ca „picaţi din lună”. Cum nu peste multă vreme, cum spuneam, mai exact anul viitor, România va deţine preşedinţia Uniunii Europeane, Bucureştiul a fost atenţionat de „responsabilitatea viitoarei preşedinţii române, avându-se în vedere bugetul”. Discuţiile despre Schengen, statul de drept, buna funcţionare a sistemului judiciar, MCV, s-au aflat în meniul discuţiilor, purtate de Jean Claude Juncker şi Viorica Dăncilă, aceasta mai având întrevederi cu Donald Tusk şi Antonio Tajani. De altfel, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a postat pe Twitter un mesaj pozitiv: „Abia aştept o cooperare cu România, care va deţine preşedinţia Uniunii Europene în 2019”. La Bruxelles, Viorica Dăncilă a aflat şi ceea ce putea şti ca premier, de la Bucureşti: gradul de absorbţie a fondurilor europene nu este satisfăcător, existând chiar riscul de pierdere a sumei de 800 milioane euro, pe Programul Operaţional Regional (POR). În context, a făcut apel la reprezentanţii autorităţilor locale şi centrale să comunice, cât mai grabnic cu putinţă, problemele pe care le întâmpină în acest sens, pentru a fi soluţionate. Dar Viorica Dăncilă mai spune un lucru: „Am introdus în legea salarizării şi acordarea unui procent de 20% pentru primari, preşedinţii de Consilii judeţene, acolo unde avem proiecte pe fonduri europene. Cu toate acestea gradul de absorbţie nu este satisfăcător, existând un risc de decomitere a unei sume de 800 milioane euro pe POR”. Cu alte cuvinte, premierul român s-a îngrijorat la Bruxelles, aşa lasă impresia, după discuţia cu comisarul pentru politici regionale, Corina Creţu. Cu care însă mai avusese discuţii, bănuim, pe această chestiune imperioasă, şi la Bucureşti. Problema absorbţiei fondurilor europene a fost o constantă a guvernelor rulate, după câştigarea alegerilor de social-democraţi. Or, dacă stadiul absorbţiei de fonduri europene nu a fost urmărit, ce altceva a fost? În discuţie se regăseşte şi Doljul, unde se prefigurează construirea unui spital regional, invitat la discuţii fiind preşedintele Consiliului judeţean, Ion Prioteasa, pentru deblocarea situaţiei viitorului amplasament, asupra căruia nu s-a căzut de acord. Şi e o întreagă nebunie în această privinţă, nu avem cum s-o numim altfel. Şi această problemă, dar şi dezvoltarea proiectelor de utilităţi publice, precum şi alte detalii, trebuie să-şi găsească rezolvarea. Cum dezbaterile zilnice sunt concentrate pe alte ţinte „arzătoare”, exact ceea ce trebuia să fie în grafic, nu este. Din păcate.