Îngrijorare reală: Prelungită iarnă mediteraneană

0
194

Avem o iarnă, până acum, calică de-a dreptul în precipitaţii, fără zăpadă prin părţile locului, cum n-am mai avut din iarna 2006-2007, ne asigură meteorologul Ion Marinică, cu excelentă expertiză în materie. Absenţa zăpezii constituie de bună seamă o reală îngrijorare, în primul rând pentru producătorii agricoli, care îşi văd ameninţate culturile de grâu –în primul rând-, orz şi rapiţă, înfiinţate în toamnă, dar şi perspectivele culturilor agricole avute în vedere pentru primăvară. Invitată la Sinteza Zilei, emisiune moderată de Mihai Gâdea, directoare Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, a precizat că până la 17 februarie a.c. temperaturile vor fi mai ridicate decât normalul perioadei şi doar în zona Carpaţilor Meridionali şi Orientali, şi de asemenea în Transilvania şi Moldova, se poate vorbi de zăpadă, nu în cantităţi mari, sau de precipitaţii mixte care se vor transforma ulterior în ninsoare. Evident că însăşi directoarea ANM nu s-a hazardat într-o prognoză pe termen prelungit, însă din întregul său expozeu răzbătea o stare de rezervă privind o posibilă ameliorare a lucrurilor. Prin implicaţiile sale teribile asupra economiei agrare, prelungita iarnă mediteraneană, marcată prin absenţa zăpezii, generează nu doar disconfort, dar anunţă un fenomen climatic recurent al cărei amploare poate fi circumscrisă încălzirii planetare. Şi nu se poate să nu ne ducem cu gândul sau să facem abstracţie de seceta istorică, aflată la originea incendiilor devastatoare din estul Australiei, cu consecinţe importante pentru agricultori, încheiată cu instalarea ploilor recente. După 1980, potrivit datelor furnizate de satelitul european Copernicus, fiecare deceniu a fost mai cald decât precedentul, precizează Organizaţia Meteorologică Mondială. Şi tendinţa poate continua din cauza nivelului ridicat în atmosferă a gazelor cu efect de seră care captează căldura. O paranteză: la cea de-a 50-a ediţie a forumului mondial de la Davos, abordată a fost şi prioritatea luptei contra încăzirii climatice, deşi preşedintele american Donald Trump s-a prezentat ca un climato-sceptic desăvârşit, blamând deschis „profeţii catastrofei”, care anunţă sau promit „apocalipsa”. Pe frontul climatic, prin retragerea SUA din Acordul de la Paris, multe lucruri nu sunt de spus, în afara afişării tinerei militante suedeze Greta Thunberg, invitată special la evenimentul de la Davos, din motive cunoscute doar de organizatori. Se vorbeşte de “lebăda verde”, cu trimitere la lebăda neagră, dezvoltată într-o carte incitantă de Nassim Nicholas Taleb, şi cotidianul economic italian Il Sole 24h trage un semnal de alarmă: frecvenţa evenimentelor climatice de mare amploare ar putea fi la originea unei crize financiare… devastatoare. Să revenim. Rezerva de umiditate în sol prezintă încă valori satisfăcătoare în câmpia Doljului, spun specialiştii. Dar cu toate acestea absenţa prelungită a precipitaţilor se constituie în semnale de alertă pentru factorii de decizie privind activarea infrastructurii de irigaţii pentru primăvară. Până acum, nu l-am auzit pe acualul ministru al Agriculturii, Adrian Oros, făcând vreo referire la aşa ceva. Şi nu e deloc devreme. Mai ales că estimările meteorologice pentru următoarele patru săptămâni realizate de Centrul European pentru Prognoze pe medie durată ne spun că temperatura aerului va avea valori ce se vor situa peste limitele specifice perioadei, îndeosebi în regiunile extra-carpatice, iar precipitaţiile rămân deficitare sau aceasta este tendinţa, în majoritatea regiunilor, în special în cele sudice. Întrebarea când va ninge, deocamdată n-are răspuns şi câmpia doljeană rămâne încremenită în aşteptare. Şi cum plămânii câmpiei doljene respiră grâul, nu ştim dacă putem rămâne indiferenţi. Deşi despre aşa ceva se vorbeşte puţin sau deloc.