Sâmbătă, 21 ianuarie a.c., principalele artere ale Craiovei au fost blocate pentru o vreme de protestatari. Decizia de blocare a străzilor a fost luată de Poliţia Rutieră, pentru că peste 600 de manifestanţi au fost pe străzi şi mai bine de 100 de jandarmi au fost mobilizaţi. Ulterior, sindicatul militarilor s-a alăturat protestatarilor, astfel mitingul a strâns în jur de 1.000 de oameni. Militarilor în rezervă, şi celorlalţii protestatari li s-au alăturat şi foarte mulţi tineri, care au scandat lozinci împotriva preşedintelui Traian Băsescu şi a Guvernului.
La mitingul de sâmbătă, de la Craiova, a fost pentru prima dată când organizatorii şi politicienii din opoziţiei au luat cuvântul. Discursurile acestora anti-guvernamentale şi anti-prezidenţiale au fost tăioase. Mihai Fifor, preşedintele PSD Craiova le-a spus celor prezenţi la proteste că cei de la guvernare au ajuns prea târziu la ideea că este nevoie de un dialog: “Cei de la PDL au început mai nou să spună că vor dialog. Când au tăiat salariile, v-au întrebat ceva? Când au trecut legea pensiilor prin fraudă au dialogat cu cineva? Şi, dacă tot vor dialog, întreb şi eu unde sunt parlamentarii PDL? De ce nu sunt acum în piaţă să vă asculte problemele”. Iulian Bucur, preşedintele PC Dolj, le-a transmis pedeliştilor că nu sunt de neînlocuit, că ideea pe care vor să o inoculeze populaţiei că şi celelalte partide sunt la fel, este una falsă: “Tot încearcă să ne spună pedeliştii că Boc şi Băsescu sunt de neînlocuit, că nu avem pe cine pune în locul lor. Vreau să-i transmit preşedintelui nostru scump şi drag că sunt pline cimitirele de oameni de neînlocuit. Să-i dăm jos pe aceşti nenorociţi şi să ne întâlnim în parcuri cu copii şi nepoţii, la terase, cu zâmbetul pe buze nu asupriţi ca acum”.
„Sunt gata să-mi dau demisia din Senat, ca să putem avea alegeri anticipate”
Senatorul PNL Mario Ovidiu Oprea, prezent la miting alături de deputatul Ionuţ Stroe, şi-a cerut scuze că are acelaşi nume, ca ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, care le-a făcut atâta rău militarilor: “Îmi cer scuze că port acelaşi nume de familei cu un ministru pe care ştiu că nu-l iubiţi deloc, domnul Gabriel Oprea. Un ministru pe care l-am chemat de nenumărate ori în faţa comisiei de apărare ca să se bată pentru dumneavoastră. N-a venit niciodată. Nu s-a evidenţiat cu nicio acţiune prin care să vă susţină drepturile. S-a evidenţiat printr-un singur lucru: plimbările pe care le face cu elicopterul pe la filialele sale de partid, să stabilească cine e şeful trădătorilor din fiecare judeţ. Ei spun că se face economie prin comasarea alegerilor. Nu se face economie nici măcar cât un singur tun dat de Udrea. Sunt gata să-mi dau demisia luni din Senat şi sper să-şi dea demisia toţi parlamentarii, ca să putem avea alegeri anticipate”.
„Jos Guvernul, alegeri anticipate!”
La protestul de la Craiova a fost prezentă şi învăţătoarea Cristiana Anghel, din Caracal, cunoscută de români pentru că a intrat în greva foamei în semn de protest faţă de măsurile de austeritate luate de Guvern. Aceasta a făcut îndemn la unitate, sfătuindu-i în acelaşi timp pe oameni să rămână în stradă până la cădere guvernului. “Vă fac o declaraţie în premieră, un lucru pe care nu l-am mai spus până acum: Jos Băsescu!. Se tot încearcă să ni se picure în urechi că nu avem alternativă, că nu avem pe cine pune în loc, că poate ar trebui să ne facem propriul partid. Oare acestea nu sunt tot diversiuni ale domnului preşedinte. Vă spun un lucru: când intră ursul peste oi la stână, câinii se bat cu el cu preţul vieţii. Întâi îl gonesc din stână, apoi stabilesc care-i câinele alfa şi cine trebuie să conducă mai departe. Jos Guvernul, alegeri anticipate!”, a spus Cristiana Anghel. Militarii disponibilizaţi şi cei în rezervă au cerut: demisia preşedintelui Traian Băsescu, şi a actualului guvern; relegitimarea conducerii statului şi a Parlamentului României prin organizarea de alegeri prezidenţiale şi parlamentare anticipate, separate de cele locale; repunerea Parlamentului României în drepturile sale legale prin interzicerea adoptării ordonanţelor de urgenţă sau asumarea răspunderii; interzicerea traseismului politic prin legiferarea pierderii mandatului de către cei care trec la o altă formaţiune politică decât cea sub sigla căreia au fost aleşi; depolitizarea Curţii Constituţionale şi a celorlalte instituţii ale statului.
