America Latină, fără tutelă

0
2802

O nouă comunitate a statelor latino-americane şi a celor din Caraibe (Celac) s-a născut la Caracas, la 3 decembrie a.c., în urma unui summit a 33 de şefi de stat din regiune. Care sunt originea şi natura acestei regrupări? Precedată de reuniunile de la Bahia (Brazilia), din 2008, şi Cancun (Mexic), în 2010, Celac răspunde unei solicitări a Mexicului, ţară deranjată de crearea Uniunii naţiunilor sud-americane (Unasur), în 2008, la iniţiativa Braziliei. Diplomaţia de la Rio de Janeiro este în căutarea unui loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU şi a devansat Mexicul, principalul rival, beneficiind de susţinerea a 12 ţări din vecinătatea imediată. Prin constituirea Celac, America Centrală şi Caraibele, zone aflate sub influenţa Mexicului, prilejuiesc acestei ţări revenirea în prim-plan, fără a mai repune în discuţie alte organisme existente: Comunitatea ţărilor andine (CAN), Mercosur (piaţa comună sud-americană), sistemul de integrare centro-american (Sica), comunitatea caraibiană (Caricom) şi alianţa bolivariană a Americilor (ALBA), condusă de Venezuela. La summitul de la Bahia, Cancun şi Caracas, reunind, pentru prima dată, statele latino-americane şi caraibiene, fără prezenţa ţărilor exterioare acestor arii geopolitice, au convenit: fără Uniunea Europeană, precum în summitul UE, America Latină şi Caraibe, fără Spania şi Portugalia, precum în summitul ibero-american, fără SUA şi Canada, precum Organizaţia statelor americane (OEA). Se doreşte Celac o alternativă la OEA? Crearea sa marchează, indiscutabil, refuzul de tutelă şi distanţarea, care se prefigurează, între Washington şi sudul Rio Grande. Dependenţa de altădată a fost înlocuită prin independenţa în termeni de comerţ, migraţie, investiţii şi expedierea fondului de emigranţi latini şi caraibieni. Celac se circumscrie continuării grupului RIO, un forum politic creat în 1986, menit a contribui la reglementarea conflictelor militare din America Centrală. Nu este o organizaţie, precum OEA, născută în 1948, care dispune de o structură permanentă, de personal şi resurse, fiind capabilă de misiuni de observare a alegerilor. OEA este inima unui sistem inter-american şi acţionează în domeniile juridic, apărării, drepturilor omului şi dezvoltării. Preşedintele Ecuadorului, Rafael Coreea, a propus înlocuirea OEA prin Celac şi crearea unui organism al drepturilor omului capabil a se substitui Curţii inter-americane a drepturilor omului, ceea ce a provocat un protest al organizaţiei Human Richt Wacht. Rafael Coreea a pronunţat, de asemenea, un rechizitoriu împotriva mass-media privată, în cei mai răi termeni. El a reuşit să convingă proprii aliaţi de ALBA. Cubanezii au declarat chiar că Celac nici să înlocuiască OEA, nici să se opună SUA. Imensa majoritate a preşedinţilor din regiune nu proferează antiamericanismul visceral al lui Rafael Coreea, al omulogului său venezuelan Hugo Chavez, al nicaraguianului Daniel Ortega sau al bolivianului Evo Morales. Şefii de stat au refuzat dotarea Celac cu o structură deosebită, acceptând deciziile luate prin consens, evitând majorităţile favorizate de petro-dolarii lui Hugo Chavez. Venezuela este un partener economic de necontestat, dar dificil. Din aceste motive, preşedinţii Columbiei, Argentinei şi Braziliei au ajuns la Caracas înaintea summitului regional, dar pentru afaceri bilaterale. Bogota vrea să obţină reglementarea exporturilor sale în Venezuela, Brazilia doreşte recuperarea investiţiei promise într-o rafinărie comună la Pernambuco, în pofida decapitalizării antreprizelor petroliere venezuelene (PDVSA). Mexicul, de altă parte, doreşte recuperarea indemnizaţiilor pentru antreprizele expropiate de Caracas. Succesul Celac ar trebui măsurat în următorii termeni: progres sensibil în integrarea regională prin promovarea păcii în regiune, denuclearizare şi evitarea conflictelor interetnice. Stabilitatea favorizează creşterea economică, dar integrarea are nevoie de iniţiative concrete. Alte detalii vor fi aprofundate pe parcurs. Dar în spatele tuturor înţelegerilor convenite se află o realitate indubitabilă: America Latină nu mai doreşte tutela.