Comisia Naţională de Cultură, Culte şi Minorităţi a PNL s-a reunit la Craiova

0
175

Proiectul Programului de guvernare al Partidului Naţional Liberal pentru cultură a fost prezentat la Craiova, într-o conferinţă de presă susţinută de reprezentanţii Comisiei Naţionale de Cultură, Culte şi Minorităţi.

Liviu Brătescu, preşedintele Comisiei Naţionale de Cultură, Culte şi Minorităţi a PNL a declarat că, în cadrul şedinţei desfăşurate la Craiova a fost adoptat cu vot unanim Proiectul Programului de Guvernare elaborat de specialiştii PNL. Liderul liberal a adus o serie de critici actualei guvernări din perspectiva culturii şi a trecut în revistă o serie de erori în abordarea sărbătoririi Centenarului.

Liviu Brătescu:Dincolo de vorbe stau faptele. Ca și cum guvernul PSDragnea nu ne-a oferit suficiente dovezi despre modul în care poate un partid iresponsabil să-și bată joc de valorile culturii naționale chiar în anul Centenarului Marii Uniri iată că, din păcate, zilele acestea avem o nouă dovadă a situației critice în care poate să ajungă patrimoniul material al României, din cauza lipsei unor măsuri promise în campania electorală, așteptate și neduse la îndeplinire, dar și a lipsa de finanțare. Prăbușirea pereților casei din lemn în care s-a născut marele sculptor Constantin Brâncuşi din  Hobiţa este doar ultima dovadă a nepăsării Ministerului Culturii față de un simbol al culturii naționale și universale.

         Situația aceasta nu este rodul hazardului sau al unui complot al unor forțe oculte, ci dimpotrivă este expresia ignoranței și dezinteresului PSD față de valorile culturii românești. În fiecare zi, patrimoniul material al acestei țări se degradează tot mai mult. Solicitările repetate ale PNL către Ministerul Culturii și Identității Naționale pentru adoptarea Codului Patrimoniului, dar și stabilirea unor proceduri clare care să reglementeze achizițiile culturale în mod transparent au rămas fără nici un răspuns. Promisiunea făcută în campania electorală a PSD, de sprijinire a  colectivităţilor locale privind creşterea capacităţii instituţionale, bugetare şi tehnice de încurajare, gestiune, protecţie şi promovare a culturii locale şi a patrimoniului cultural local şi naţional, a rămas și ea fără acoperire în fapte.

Memoria lui Constantin Brâncuși a fost în acești ani de guvernare PSD în mai multe rânduri afectată. După decizia de stopare a procedurii de achiziție a Cumințeniei Pământului în 2017 a urmat promisiunea de înființare a Muzeului Național Constantin Brâncuși reluată în 16 martie 2017, în condițiile în care legea exista încă din 2015 (Legea nr 199/2015). Nu doar că autoritățile române nu au înțeles că acesta este un minim gest reparatoriu față de personalitatea lui Constantin Brâncuși, umilit de regimul communist prin neacceptarea reîntoarcerii lui în țară, dar urmașii de astăzi ai fostului PCR refuză să înapoieze cetățenilor acestei țări banii donați pentru achiziționarea Cumințeniei Pământului. Promisini neonorate și confiscări de bani privați sunt două din caracteristicile guvernării PSD, resimțite  în plan cultural.

Prăbușirea casei părintești a lui Constantin Brincuși ne arată din nou indolența unor autorități locale și naționale care invocând caracterul privat al locuinței amintite preferă să ne spună doar că nu pot interveni. Având de-a face cu o construcție cu o valoare de patrimoniu trecută și în lista monumentelor istorice, Ministerul Culturii avea obligația să găsească cadrul legal necesar sau să-l creeze pentru a putea despăgubi proprietarii actuali, iar după trecerea în proprietatea statului să demareze lucrările de restaurare.

În fața unor situații atât de grave, Ministrul Culturii și Identității Naționale are datoria să informeze cetățenii acestei țări despre demersurile făcute până în acest moment în direcția achiziționării de către statul român a Casei părintești a lui Constantin Brâncuși, așa cum s-a procedat de pildă în cazul Vilei Florica, judetul Argeș, și care este suma prevăzută în bugetul ministerului Culturii în anul Centenarului Marii Uniri pentru restaurarea unor clădiri cu valoare de patrimoniu. Evident că într-o asemenea stare de letargie un demers de bun simț, cum ar fi includerea operei lui Brîncuși în Patrimoniul Mondial UNESCO, pare a fi desprins dintr-un film științifico-fantastic. 

Dacă dorea să dovedească că are o înțelegere corectă asupra misiunii ce-i revine în anul Centenarului Marii Uniri, guvernul PSD Dragnea trebuia să aloce fondurilor necesare nu pentru festivisme și evenimente lipsite de orice relevanță cultural, ci pentru protejarea monumentelor istorice, atâtea câte mai sunt în picioare. În condițiile de astăzi, aprobarea Ordonanței de Urgență nr 76/2018 privind aprobarea Programului de investiții în domeniul Culturii rămâne o formă fără fond. Din păcate de la un guvern aflat în faza depășirii unui analfabetism funcțional e prea mult să așteptăm o viziune asupra evoluției culturii naționale, faza discursivă neputând fi sub nici o formă depășită.”

 În continuarea conferinţei de presă, domnul arh. urb. Constantin Hazarian, secretar general al Comisiei Naționale de Cultură, Culte și Minorități a PNL, a declarat cu privire la strategia de conservare și restaurare a clădirilor de Patrimoniu:

„În situația în care constatăm că Ministerul Culturii și Identității Naționale nu pare preocupat de a dezvolta o strategie de conservare și restaurare a clădirilor de Patrimoniu sau a caselor memoriale, nici măcar în anul Centenarului Marii Unirii și că fondurile de care dispune sunt direcționate în special către manifestări de tip populist, am aflat cu surprindere că a început realizarea Codului Patrimoniului, care ar avea termen final de implementare în septembrie 2020.

Sperăm ca acest Cod al Patrimoniului să aducă o simplificare a procedurilor de declasare a monumentelor care nu mai există fizic și, concomitent cu realizarea acestui cod,  cerem să înceapă o activitate susținută de clasificare corectă a siturilor, ansamblurilor şi a monumentelor. Asta pentru a putea, după adoptarea legislației în lucru, să inceapă de urgență restaurarea Patrimoniului Construit, cea mai valoroasă parte a Patrimoniului Național.

Solicităm de asemenea Ministerului Culturii și Identității Naționale să remedieze de urgență situatia dramatică în care se află marea majoritate a Direcţiilor Județene de Cultură, care sunt depopulate dramatic și foarte slab subvenționate, lucru care duce aceste direcții la imposibilitatea lor de a-și realiza obiectivele de care sunt responsabile. Mă refer în special la avizarea și monitorizarea intervențiilor în zonele protejate și a intervențiilor la clădirile declarate monumente. Sunt situații în care într-o Direcţie Județeană lucrează doi angajați.

Elaborarea planurilor teritoriale și locale peisajistice, integrate celor de amenajare a teritoriului și de management al monumentelor și al siturilor istorice (conform Codului Patrimoniului Cultural), trebuie să constitue o prioritate. Ca și obligativitatea de intabulare a tuturor monumentelor istorice și a servituților ce reies din instituirea protecției și a regulamentelor specifice în cartea funciară.

Observăm cu îngrijorare cum fiecare ministru al Culturii înăbușe toate inițiativele predecesorilor săi și astfel nu există continuitate nici măcar în finanțarea șantierelor de restaurare începute.

Considerăm că Ministerul Culturii și Identității Naționale trebuie să coștientizeze că în mod normal, într-o ţară civilizată, cultura şi patrimoniul construit generează atât venituri, cât și o dezvoltare a turismului cultural și a educației tinerei generații.

Din perspectiva apărării drepturilor de autor şi de aplicare a legislaţiei europene în domeniu, doamna Bianca Deac, coordonatorul subcomisiei de marketing cultural a Partidului Naţional Liberal a susţinut:

În condițiile unui cadru complicat al drepturilor de autor atât în România, cât și în UE, se recomandă o viziune unitară asupra drepturilor de autor, ținându-se cont de numeroasele modificări și transformări care vor mai avea loc pe măsură ce mediul online se dezvoltă, iar proprietatea intelectuală se complică. În primul rând, urmând exemplul negativ de mai sus, se recomandă transpunerea mai clară a normelor europene în legislația românească pentru a nu lăsa portițe legislative. În al doilea rând, fiind o chestiune tehnică, se recomandă cooperare interinstituțională pentru legiferare și implementare a legislației europene.

O altă dovadă a lipsei de cooperare inter-instituțională face referire la propunerea de directivă privind drepturile de autor care a stârnit interes anul acesta. Conform regulilor europene, parlamentele tradiționale pot exprima opinii pe subiecte de legislație europeană. Este cazul și acestei propuneri de directivă care beneficiază și de o evaluare din partea Parlamentului român – atât CDep, cât și Senatul. Aceste opinii au fost realizate prin evaluarea propunerii inițiale a Comisiei (cea mai puţin restrictivă, dar care conţinea şi ea la rândul ei acele 2 articole problematice).

 

                                                                                                     Biroul de presă al PNL Dolj