Domnul senator Florin Cîţu şi progresele prostiei

0
165
Senatorul liberal Florin Cîţu (47 ani) a scos, deunăzi, un „stol de porumbei” pe gură, umplându-se de ridicol. Domnia sa se consideră negreşit o competenţă în finanţe, deşi n-a probat dotarea respectivă, în nici o împrejurare. Dimpotrivă.  Trăznăile livrate, ca să folosim un eufemism, de au şuierat urechile multor congeneri sunau astfel: bugetarii să facă un pas în spate şi să muncească fără sporuri, vouchere, libere, pensii speciale. „Eminenţa” liberală putea spune o mie şi una de lucruri, unele cu subînţeles, altele mai pe ocolite, dar nu şi nu, „bugetarii sunt praf” şi alte năzdrăvănii deloc articulate. De ce s-au majorat salariile la toate categoriile de bugetari, nu îl interesează. De ce nu a crescut corespunzător şi aportul fiecărei categorii bugetare, aşa cum ar fi fost de dorit, de asemenea nu îl priveşte. Categorii sociale de reală ţinută profesională şi importanţă cardinală pentru buna funcţionare a statului (magistraţi, profesori, cadre didactice universitare, doctori, poliţişti, jandarmi, militari, educatori, funcţionari publici din administraţie, aleşi locali, ş.a.m.d.) au fost pur şi simplu desconsiderate de „rafinatul” Florin Cîţu, atins pesemne de caniculă. Că nu au întârziat reacţiile, unele bine confecţionate, s-a văzut. Involuntar, liberalul Florin Cîţu a administrat o lovitură de bâzdoacă drept în moalele capului, adevăraţilor membrii PNL. De altfel, Ludovic Orban, s-a simţit dator cu un “amendament”: nu suntem împotriva voucherelor de vacanţă. Ca să vezi generozitate! Florin Cîţu nu se află la debut, adică, din imprudenţă, fără plasă de susţinere, s-a aruncat din pom, să vadă ce păţeşte. Nicidecum. Domnul Florin Cîţu ne demonstrează altceva, în aceste vremuri minunate, şi anume că nici prostia nu stă pe loc. Una era prostia în urmă cu nişte ani, şi alta e acum, când se confundă cu inteligenţa. Prostia s-a rafinat, nu mai e spontană, ci elaborată, cu alte cuvinte o prostie gândită, chiar foarte gândită, cum ne anunţa, cu ani în urmă, regretatul Teodor Mazilu. Nu-i de glumă cu prostia. Proştii, dacă observaţi, au devenit exigenţi. Mulţi au doctorate, masterate şi tot ce vrei în CV-ul propriu. În primul rând urăsc prostia, aşa cum mediocrii urăsc mediocritatea. Ceea ce istoria prostiei nu cunoscuse până acum, sub nici o formă, avem de la o vreme: prostul tragic, prostul îngrijorat. Până acum tragedia şi prostia erau incompatibile. S-a sfârşit şi cu această iluzie. Am trăit să o vedem şi pe asta. Prostul care se zbuciumă, prostul tragic. Cu dese apariţii în spaţiul public. Cu mesaje zilnice pe reţelele de socializare. Era şi timpul ca Florin Cîţu să ne spună ceva, care să meargă la sufletul… bugetarilor. Şi a spus-o răspicat. Ar trebui să o repete zilnic, fiincă unii poate nu l-au urmărit în ziua în care a făcut cugetarea. Ce paradox! Unul dintre bugetarii de lux, care ronţăie în exces banul public, frecând menta pe la Senat, trei maxim patru zile pe săptămână, este chiar… Florin Cîţu.