O gafă a lui Klaus Iohannis, despre Republica Moldova, „reparată” printr-o altă gafă!

0
99

Preşedintele Klaus Iohannis a comis o gafă „delicată”, în cadrul dezbaterii de marţi, „Preşedinte sau cetăţean / Om politic sau societate civilă”, când întrebat de ce în Anul Centenarului nu a fost organizat un referendum cu privire la Unirea României cu Republica Moldova, a răspuns: „Atunci când ambele popoare vor hotărî că vor acest lucru, atunci se va întâmpla”. Iată cum a sunat întrebarea venită din sală: „E vorba de Unirea cu R. Moldova. De ce nu s-a făcut în Anul Centenar și de ce nu s-a încercat nimic? Doar numărul doi a vorbit ceva, însă foarte neclar, și nimeni nu a încercat să facă ceva, un referendum. Parlamentul, sunt convins, nu va vota niciodată această Unire și de asta vă întreb pe dumneavoastră de ce și când va fi posibil să facem acest referendum, să ne unim cu Moldova?”. În 2015 președintele României retrimitea la Parlament pentru reexaminare legea prin care Avram Iancu era declarat oficial erou martir. Pentru ca ulterior, aflat în vizită oficială în Ucraina, șeful statului român să evite întâlnirea cu comunitatea de români din țara vecină, comunitate supusă unui proces de ucrainizare forțată. Președintelui României ar trebui să i se reamintească, între altele, că istoricii de la Academia Română au demonstrat că pe ambele maluri ale Prutului locuiește același popor, român, divizat pe moment în două state.  Și că  așa zisul „popor moldovenesc”, adică altceva decât „poporul român”, a fost inventat de propaganda rusească și de cea ucrainană. Astăzi, preşedintele Klaus Iohannis a făcut o revenire, încercând o „corecţie”, la întrebarea pusă pe această temă: „Sunt sigur că am folosit termenul naţiuni”. Numai că nu l-a folosit. Din punct de vedere conceptual, naţiune şi popor se suprapun, deci sunt interchangeabile, sinonime. Chiar dacă ar fi folosit termenul de naţiune, acesta ar fi fost la fel de incorect – factual – , faţă de românii de peste Prut. Folosirea neglijentă a termenilor, în absenţa unei documentări factuale, a generat o confuzie, care trebuie evitată. Preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, spunea în anul Centenar: „Mai există însă în spațiul public și o distincție mult mai gravă, aceea dintre moldoveni și români, pe care mulți dintre noi, în țară, o luăm în derâdere sau o socotim minoră. Aceasta este însă sistematic cultivată de către unii străini, mai ales în Răsărit, dar și de către unii români din Republica Moldova, moștenitori ai educației (propagandei) sovietice sau cumpărați spre a o răspândi și susține. Românii din țară tratează superficial această deosebire inventată, pentru că orice om știe că toscanii sunt italieni, că saxonii sunt germani, că normanzii sunt francezi, că toate națiunile au ramuri locale și regionale etc”.