Un nou raport ECFR :   În Europa, războiul este văzut nu ca un atac asupra unei țări învecinate, ci ca un atac asupra întregului continent

0
301

●       Un nou raport ECFR bazat pe un sondaj de opinie, care conține date colectate din nouă state membre UE (inclusiv România), SUA, Marea Britanie, China, Rusia, India și Turcia, sugerează că alianța occidentală rămâne unită în ceea ce privește susținerea Ucrainei, la un an de la izbucnirea războiului. Însă au apărut diviziuni între Occident și alte puteri mondiale cu privire la conflict, modul în care acestea interpretează democrația și ambițiile lor pe scena internațională.

●       În Europa, războiul este văzut nu ca un atac asupra unei țări învecinate, ci ca un atac asupra întregului continent. Acest lucru este exprimat prin puternica susținere publică a sancțiunilor UE, majoritatea respondenților din Europa fiind de acord cu o interzicere completă a energiei rusești. Opinia predominantă din Vest este că Ucraina trebuie să-și recâștige tot teritoriul, chiar dacă asta va duce la un război îndelungat.

●       Țările neoccidentale preferă o încheiere rapidă a războiului, chiar dacă asta înseamnă că Ucraina va trebui să cedeze teritorii Rusiei. Până la două treimi dintre cei chestionați consideră că poziția Rusiei pe scena mondială este una de putere, în ciuda conflictului, iar în cazul respondenților chinezi și turci, aceștia consideră că Moscova este un „aliat” și un „partener” important al țărilor lor.

●       Motivele Vestului au stârnit suspiciune în China, India, Turcia și Rusia, multe dintre aceste țări fiind de părere că susținerea americană și europeană a Ucrainei este concentrată exclusiv pe „apărarea dominației occidentale”.

●       Imaginea democrației occidentale se află la un nivel scăzut în lume. În China, peste trei sferturi (77%) dintre respondenți cred că țara lor este o „democrație reală” și că este superioară modelelor politice din SUA și Europa. În mod similar, în India (57%) și în Turcia (36%), majoritatea cred că democrația lor funcționează mai bine decât altele.

●        Autorii raportului și experții de politică externă, Timothy Garton Ash, Ivan Krastev și Mark Leonard, avertizează în legătură cu obstacolele cu care se va confrunta Occidentul în interacțiunea sa cu puterile emergente, printre care se numără Brazilia, India și Turcia.

Invazia Rusiei din Ucraina a dezvăluit niște diferențe geografice clare în ceea ce privește atitudinile globale cu privire la război, concepțiile despre democrație și componența viitoarei ordini internaționale, potrivit unui nou studiu important pe bază de sondaj publicat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).

Raportul ECFR, „United West, divided from the rest: Global public opinion one year into Russia’s war on Ukraine, scris de Timothy Garton Ash, Ivan Krastev și Mark Leonard se bazează pe datele unui sondaj realizat de Datapraxis, YouGov și Gallup International Association, colectate din zece țări europene plus China, India, Turcia, Rusia și Statele Unite. Raportul sugerează că, la un an de la invazia Rusiei în Ucraina, Statele Unite și aliații săi europeni și-au redobândit motivația pe scena mondială, însă distanța dintre perspectiva lor și cea a restului lumii s-a mărit. Setul de date al ECFR arată că opiniile Occidentului despre Rusia s-au înăsprit, un număr mare de europeni (55%, în medie, în cele nouă țări UE participante la sondaj) fiind de acord cu continuarea sancțiunilor împotriva Moscovei, chiar și în ciuda unor efecte economice negative în țările lor, în timp ce doar 24% sunt de acord cu continuarea aprovizionării cu energie din Rusia.

De asemenea, raportul arată că multe persoane din Vest văd acum conflictul din Ucraina ca pe o luptă pentru democrație și pentru propria lor securitate și vor ca Rusia să fie pedepsită pentru agresiunea sa și ca Ucraina să-și păstreze intacte teritoriul și suveranitatea. ECFR a descoperit că cetățenii din alianța occidentală au percepții extrem de negative despre Rusia, considerând că Moscova este „agresivă” și „nedemnă de încredere”. În Marea Britanie, 57% și 49% dintre respondenți au acest punct de vedere, la fel ca majoritatea celor din SUA și UE-9. În țările occidentale chestionate, o majoritate importantă (77% în Marea Britanie, 71% în SUA și 65% în UE-9) consideră că Rusia este un „adversar” sau un „rival” al țării lor.

Cu toate acestea, această perspectivă nu este împărtășită de alte țări. Setul de date ECFR arată că un număr mare de cetățeni din China (76%), India (77%) și Turcia (73%) nu numai că văd „puterea” continuată a Rusiei, considerând-o un „aliat” și un „partener” strategic al țărilor lor (în proporție de 79%, 79%, respectiv 69%), ci sunt de părere și că Ucraina ar trebui să ia în considerare renunțarea la teritorii pentru a grăbi încheierea conflictului. Această diferență de opinii între Vest și restul lumii indică faptul că dominația SUA asupra ordinii internaționale începe să scadă și că puterile cu care este în competiție, care sunt atât democrații cât și autocrații, vor avea un cuvânt important de spus în perioada următoare. Apariția acestor puteri poate fi observată în rolul Turciei ca mediator între Kiev și Moscova în ceea ce privește un acord de export de cereale în Marea Neagră și în intensificarea relațiilor comerciale ale Indiei cu Rusia, deși India face parte împreună cu Australia, Japonia și Statele Unite din Dialogul de Securitate Quad.

Concluziile-cheie ale sondajului internațional ECFR includ:

●      Invazia Rusiei nu mai este văzută ca un război în Europa, ci ca un război asupra Europei. Spre deosebire de vara trecută, opinia predominantă în Europa (44% în Marea Britanie și 38% în nouă țări europene) este acum că Ucraina trebuie să-și recapete tot teritoriul, chiar dacă asta înseamnă un război îndelungat sau că alți ucraineni vor fi uciși sau strămutați. În același timp, mai puțini respondenți (22% în Marea Britanie și 30% în UE-9) cred că conflictul dintre Rusia și Ucraina ar trebui să înceteze cât mai repede posibil, chiar dacă Ucraina va trebui să-i cedeze Rusiei controlul asupra unor regiuni. România (împreună cu Italia) este una dintre cele mai mari excepții, mult mai multe persoane (37%) fiind în favoarea încheierii conflictului. Mai puțin de un sfert (22%) dintre români sunt pregătiți pentru un război îndelungat prin care Ucraina să-și redobândească teritoriul.

●      Opinia publică s-a înăsprit în Occident. Peste jumătate dintre respondenții din SUA (55%), Marea Britanie (64%) și cele nouă țări europene (54%) consideră că Rusia este un „adversar”, în timp ce 16%, 12% și respectiv 12% o consideră un „rival”. Românii sunt cei care au opinia cea mai puțin nefavorabilă la adresa Rusiei din toate țările europene incluse în sondaj, doar 32% dintre aceștia considerând că Moscova este un „adversar”, în timp ce alți 12% o consideră un „rival”. Doar 14% în SUA, 15% în UE-9 și 8% în Marea Britanie văd Rusia fie ca pe un „aliat” care împărtășește interesele lor, fie ca pe un „partener necesar” cu care trebuie să coopereze din punct de vedere strategic. Dar în ceea ce îi privește pe români, acest procent ajunge la 20%. (Restul de 37% dintre respondenții din România pur și simplu nu au o opinie în această privință.) De asemenea, ECFR a observat că, în Vest, mulți cetățeni au acum percepții extrem de negative despre Rusia, descriind-o de obicei ca fiind „agresivă” și „nedemnă de încredere”. În SUA, 45% și 41% împărtășesc această opinie, în timp ce în UE-9, 48% și 30% consideră că Rusia este „agresivă” și „nedemnă de încredere”. Acest sentiment este și mai pronunțat în Marea Britanie, 57% și 49% dintre respondenți alegând aceste două percepții atunci când li s-a cerut să aleagă 2 din cele 10 descrieri propuse.

●      Europenii sunt hotărâți să nu cumpere combustibilii fosili ai Rusiei, chiar dacă asta va afecta proviziile lor de energie. În cele nouă țări europene participante la sondaj, o medie de 55% susține această mișcare. Doar un sfert (24%) dintre respondenți cred că prioritatea ar trebui să fie asigurarea unor provizii sigure de energie.

●      În cadrul altor puteri mondiale, mulți respondenți cred că războiul ar trebui să se încheie cât mai repede posibil, chiar dacă Ucraina va fi forțată să cedeze teritorii. În China (42%), Turcia (48%) și India (54%), majoritatea respondenților împărtășesc acest punct de vedere, în timp ce doar 23%, 27% și respectiv 30% cred că Ucraina ar trebui să-și recapete tot teritoriul, chiar dacă asta va însemna un conflict îndelungat.

●      În SUA, mulți respondenți cred că susținerea Ucrainei este generată de nevoia de a-i apăra democrația, în timp ce europenii cred că susținerea face parte dintr-o luptă mai mare pentru securitate. 36% dintre americani împărtășesc opinia lui Joe Biden potrivit căreia principalul motiv pentru care SUA susține Ucraina în acest război este pentru a-i păstra democrația. Doar 1 din 5 respondenți din Marea Britanie și 1 din 6 din cele nouă state membre UE împărtășesc acest punct de vedere. 12% dintre români împărtășesc această opinie despre implicarea SUA. Opinia predominantă în Marea Britanie (44%) și în UE-9 (45%) este că implicarea Europei are ca scop principal apărarea propriei securități, un sentiment împărtășit de 39% dintre români. Doar 1 din 10  respondenți (11%) din Marea Britanie și UE-9 și 10% din România consideră că motivul principal pentru care Europa susține Ucraina este de a-i apăra „integritatea teritorială”.

●      În alte părți, implicarea Vestului este văzută cu mai mult scepticism. În ciuda faptului că liderii occidentali numesc acest conflict o „luptă pentru democrație” și fac apel la o susținere globală împotriva agresiunii Rusiei, mulți respondenți din alte părți ale lumii cred că sunt alte motive în joc. Mai puțin de un sfert dintre cei chestionați în China și Turcia cred că Vestul susține Ucraina pentru a-i apăra teritoriul sau democrația, iar procentul corespondent din Rusia este de doar 15%.

●      Alte puteri mondiale consideră în continuare că Rusia este o prezență „puternică”, dar și un „aliat” și un „partener”, în ciuda faptului că „operațiunea specială” de trei zile a Moscovei împlinește acum un an. Aproximativ trei sferturi dintre cei chestionați în China (76%), India (77%) și Turcia (73%) cred că Rusia este fie mai puternică sau la fel de puternică ca înainte de izbucnirea războiului. De asemenea, în anumite cazuri, majoritatea respondenților (până la 79%) consideră că Rusia este un „aliat” sau un „partener” al țării lor.

●      Rușii consideră că SUA și aliații săi europeni sunt „adversarii” sau „rivalii” lor în comunitatea mondială, o opinie împărtășită de asemenea de mulți respondenți din China. Aproape două treimi (64%) dintre respondenții din Rusia văd SUA ca pe un „adversar”. Procentele corespunzătoarele sunt de 51% și 46% în ceea ce privește percepția Rusiei asupra UE și asupra Marii Britanii. În China, opinia majoritară este că SUA (43%) și Marea Britanie (40%) sunt rivali strategici. În ceea ce privește Europa, opiniile chinezilor sunt mai împărțite: 37% o consideră un partener necesar, iar 34% un rival. Doar 9% dintre respondenții din China consideră că UE este un „adversar”, în timp ce 1 din 4 (24%) respondenți din China văd în acest fel SUA.

●      La nivel mondial, există o recunoaștere a unității occidentale. 72% dintre respondenții din Turcia, 60% din China și 59% din Rusia nu consideră că există o prea mare diferență între politica UE și politica SUA la adresa țărilor lor. Opinia este împărțită în India. 44% văd o oarecare coeziune, în timp ce 52% văd diferențe între politica europeană și politica americană la adresa țării lor.

●      Cu toate acestea, mulți prevăd că ordinea liberală condusă de SUA își va pierde dominația mondială pe parcursul următorului deceniu. În China, India, Turcia și Rusia, mulți se așteaptă ca Occidentul să fie doar o putere mondială printre multe altele. Puțini respondenți din Rusia (7%) și China (6%) prevăd o dominație mondială a SUA în următorii zece ani, opinia predominantă din aceste două țări (33% și respectiv 30%) fiind că dominația va fi distribuită uniform între mai multe țări.

●      În Europa și SUA, mulți respondenți (29% în Marea Britanie, 28% în UE-9 și 26% în SUA) se așteaptă la instaurarea unei lumi bipolare, cu două blocuri conduse de SUA și China. Un sfert dintre români (24%) sunt de acord, în timp ce doar 9% se așteaptă la o ordine mondială condusă de SUA. În alte părți, mai puțin de o zecime (4% în Marea Britanie, 6% în UE-9 și 9% în SUA) dintre respondenți cred că SUA va fi dominantă.

●      Puterile emergente sunt receptive la o colaborare atât cu Vestul, cât și cu restul țărilor. În cea mai mare democrație a lumii, India, ECFR a descoperit că cetățenii consideră că SUA (87%), UE (82%), Marea Britanie (79%), Turcia (59%) și Rusia (79%) sunt „aliați” sau „parteneri”, China fiind singura țară pe care o consideră un „rival” sau un „adversar” (75%). Situația se repetă la scară largă în Turcia, care consideră că SUA (51%), China (47%), Rusia (55%) și UE (53%) sunt „parteneri” necesari cu care țara trebuie să coopereze strategic.

Coautorii raportului și experții de politică externă, Timothy Garton Ash, Ivan Krastev și Mark Leonard, sugerează că, deși liderii occidentali au prezentat invazia Rusiei în Ucraina ca pe o luptă între democrație și autoritarism, utilizând apărarea valorilor democratice ca pe un apel la sancțiuni împotriva Moscovei, această perspectivă nu este împărtășită de cetățenii din alte părți ale lumii.

Ei prezic fragmentare în următoarea ordine internațională, nemaifiind posibilă o ordine liberală condusă de SUA. Aceștia afirmă că, în această nouă lume, Vestul ar trebui să trateze India, Turcia, Brazilia și alte puteri emergente ca pe niște „noi subiecte suverane ale istoriei mondiale”. Autorii susțin că, deși aceste țări nu împărtășesc o ideologie comună și au idei diferite în mai multe zone, publicurile lor sunt receptive la crearea de legături în ciuda diferențelor ideologice și politice, după cum se vede din felul în care este abordat conflictul din Ucraina. Garton Ash, Krastev și Leonard concluzionează că Vestul trebuie să se obișnuiască să fie un singur pol al unei lumi multipolare.

####

Mark Leonard este director fondator al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), primul grup de reflecție paneuropean. Subiectele sale de interes includ geopolitica și geoeconomia, China, politicile și instituțiile UE. Ultima sa carte, The Age of Unpeace, s-a bucurat de aprecierea criticilor și a fost inclusă pe o listă de „lecturi obligatorii” din Financial Times.

Ivan Krastev este președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și Fellow Permanent la Institutul de Științe Umane IWM din Viena. El este membru fondator în Consiliul Director al ECFR și membru în Consiliul de Administrație al Grupului Internațional de Criză. Este autorul cărții Is It Tomorrow, Yet? The Paradoxes of the Pandemic. Este editorialist pentru New York Times și Financial Times.

Timothy Garton Ash este autorul a zece cărți de scriere politică sau „istorie a prezentului” care au urmărit transformarea Europei în ultima jumătate de secol. El este profesor de studii europene la Universitatea Oxford, Isaiah Berlin Professorial Fellow la St Antony’s College, Oxford și Senior Fellow la Hoover Institution, Universitatea Stanford. Eseurile sale apar în mod regulat în New York Review of Books. Scrie un editorial despre relații internaționale în The Guardian care este publicat pe scară largă în Europa, Asia și pe continentul american.