Comisia Europeană a anunţat, printr-o scrisoare oficială adresată ministerului coordonat de Leonard Orban, că la nivel comunitar s-a decis întreruperea termenului de plată pentru cererile aferente Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). În comunicatul respectiv, se mentionează că, în Raportul anual de control 2011, Autoritatea română de audit a identificat unele deficienţe majore ale sistemului de management şi control al POSDRU. Aceste deficienţe se referă la procedurile de selecţie a proiectelor şi la cele de verificare de prim nivel. Nu este prima dată când Comisia Europeană a suspendat plăţile către România. În tot acest timp actuala putere în loc să ia măsurile care se impun, linişteşte românii spunând că sunt chestiuni minore, care se vor rezolva rapid.
În iunie 2011, Comisia Europeană a suspendat pentru prima dată plăţi în valoare de aproximativ 800 milioane euro, pentru Axa 2 a POR, din cauza neregulilor descoperite pe achiziţiile publice. A doua oară în ianuarie 2012, când aceeaşi Comisie a ameninţat România cu procedura de infringement, pentru că s-au încălcat normele europene în materie de achiziţii publice pe un contract atribuit de Primăria Sectorului 3 din Bucureşti. La problemele enumerate ne lovim de aceleaşi probleme: suspiciuni de fraudă sau nereguli în privinţa achiziţiilor publice şi deficienţe majore ale sistemului de management şi control. Adică, sume mari din banii europeni sunt fie serviţi clientelei PDL, sau risipiţi pe proiecte controversate.
Din 20 de miliarde de euro, bani europeni, România a atras doar 5%
S-a ajuns în România să se fure mai mulţi bani decât se atrag. Există rapoarte ale Parlamentului European sau ale Comisiei care arată că, în Romania, frauda constituie peste jumătate din cuantumul total al neregulilor constatate în gestionarea fondurilor europene! Iar pe POSDRU, sunt relevante cazurile Botiş, Mandas Vergu sau Sorina Plăcintă. După apeluri repetate ale Comisiei, legislaţia achiziţiilor publice nu este în concordanţă cu exigenţele UE. În cei 5 ani de zile, din totalul de 7, România a reuşit să atragă doar 5% din banii europeni alocaţi, adică circa un miliard din 20 de miliarde de euro. Începând cu acest an, Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor trebuie să înceapă rambursarea ratelor primite de la FMI, adică trebuie să dăm înapoi 2 miliarde, dublu cât a atras România în cei 5 ani de zile de la UE. În ianuarie 2012, România nu a fost atras nici un euro din fondurile structurale! În principiu gradul de absorbţie trebuie să crească vertiginos până în 2013, pentru a evita dezangajarea automată a fondurilor alocate anilor 2010 şi 2011. Însă, cu actuala rată de absorbţie, nu doar că perspectivele sunt sumbre pentru actualul cadru bugetar, dar România riscă să primească mai puţini bani de la UE inclusiv în viitorul exerciţiu financiar.
Executivul european arată că nu mai poate tolera situaţia actuală
Se pare că aceste probleme reprezintă doar vârful icebergului, dar sunt suficiente pentru a atrage un puternic semnal de alarmă cu privire la problemele sistemice, care gripează întreg mecanismul de absorbţie. Neregulile, ignorate de actualul regim, au atras atenţia Comisiei Europene asupra modului în care banii comunitari sunt gestionaţi de România, iar Executivul european arată că este din ce în ce mai hotărât că nu mai poate tolera situaţia actuală. În conformitate cu prevederile Regulamentului pentru fondurile structurale, aceste deficienţe duc la o întrerupere a termenului pentru plata cererilor transmise de statul membru la Comisie pentru o perioadă maximă de 6 luni. Întreruperea termenului de plată nu afectează implementarea proiectelor, pentru care Autoritatea de management poate continua să facă plăţi.
