Luna următoare aduce cu sine şi manifestarea tradiţională a sacrificării porcilor. În Dolj, conform datelor publicate de Direcţia pentru Agricultură Dolj sunt 11 de târguri săptămânale, unde se pot comercializa animale, dar, în prezent, doar cel din comuna Argetoaia este avizat sanitar-veterinar. Întâlnirile în cadrul Colegiului Prefectural pe această temă au devenit o rutină, în care fiecare parte îşi susţine, cu argumente, poziţia. Autoritatea publică sanitar-veterinară doreşte să găsească condiţii de bun-simţ în aceste târguri, primarii localităţilor motivează că nu îşi permit investiţii în modernizarea lor.
Conducerea Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj atrage atenţia primarilor din judeţ că trebuie să-şi autorizeze târgurile de animale. Şi, asta pentru că, până în prezent, în Dolj, doar la Argetoaia funcţionează legal un târg de animale. Termenul limită de depunere a documentaţie spre avizare la D.S.V.S.A. Dolj a fost, iniţial, 30 septembrie 2015. Dar s-a tot decalat. Urmează, săptămâna viitoare, o nouă discuţie cu primarii doljeni, în cadrul unei noi şedinţe la Prefectură alături şi de specialiştii DSVSA.
Solicitarea conducerii D.S.V.S.A. Dolj are, putem spune, caracter de repetabilitate la mai toate şedinţele Colegiului Prefectural. Ca măsură de sprijin, medicii veterinari îndeamnă la constituirea unor parteneriate public-privat prin care persoane interesate pot lua în administrare târgurile de animale. „Autorizarea cât mai grabnică a acestor târguri ne va permite să controlăm mişcarea efectivelor de animale şi să ne îndeplinim atribuţiile de control şi siguranţa alimentelor”, ne-a precizat Andrei Butaru, director executiv al D.S.V.S.A. Dolj.
Doar Argetoaia are târg autorizat
Conducerea DSVSA Dolj a transmis primăriilor pe raza cărora se află târguri de animale o fişă de măsuri ce trebuiesc îndeplinite pentru a primi acreditarea. Este vorba despre Băileşti, Bechet, Craiova, Dăbuleni, Filiaşi, Gogoşu, Melineşti, Pleniţa, Poiana Mare, Scaeşti. Sunt condiţii fireşti, deloc exigente, care permit redeschiderea activităţii în târguri, mai ales că, în mai puţin de o lună de zile, sacrificarea porcilor va fi un fapt banal în aceste comune. Am încercat că aflăm cum a reuşit conducerea primăriei Argetoaia să obţină acreditarea târgului de animale. “Graţie accesării unui proiect pe fonduri europene am reuşit să modernizăm târgul şi, astfel, să îndeplinim condiţiile sanitar-veterinare cerute de DSVSA Dolj. Fac precizarea că autorizaţia am primit-o în acest an”, ne-a precizat, contactat telefonic, Mircea Beznă, fost primar al comunei Argetoaia.
Totul pleacă de la bani
Autorizarea târgurilor săptămânale nu este o banală aprobare pe o hârtie oficială. Practic, presupune investiţii în spaţii sanitare, zone de sacrificare cu trasabilitate exactă, măsuri de igienă corespunzătoare, prezenţa unui medic sanitar-veterinar care să certifice calitatea cărnii, etc. Or, toate acestea înseamnă bani, şi nu puţini. Directorul executiv al DSVSA Dolj consideră că se poate găsi o soluţie la motivarea insuficienţei fondurilor. „Noi am sugerat și ideea cu parteneriatul public-privat. Există oameni care își doresc să ia în administrare aceste târguri, iar printr-un contract foarte bine stabilit cu consiliile locale, în care să se prevadă drepturile şi obligaţiile reciproce, pot să găsească o soluție de a lucra în acest sens”, a punctat Andrei Butaru, director executiv al DSVSA Dolj.
Statistici dezolante
În evidenţele DSVSA Dolj sunt cuprinse: 61.687 bovine, 97.447 porcine, 126.501 ovine, 55.117 caprine, 8.142 cabaline, 3.674.900 păsări. Conform datelor afişate de Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj, la bovine, Doljul înregistrează o scădere de la 50.602 capete în 2009, la 35.226 în 2013. La porcine, de la 207.889 capete în 2009, am ajuns la 166.883, în 2013. Nici la ovine nu se cunoaşte o minimală creştere, doar regres: 244.092 de capete în 2009, la 215.466 în 2013. La păsări, anul de referinţă 2009 bifa 3.016.883 de capete, iar în 2013 s-a coborât la 284.988.
Informatizare oportună
Prin investiţiile care s-au făcut la nivelul Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, mai ales în implementarea unor soft-uri compatibile cu cele ale statelor membre UE, ţara noastră poate, ca şi stat de graniţă al UE să comunice şi să alerteze în timp real orice incident alimentar apărut. Aici se include şi programul TRACES (Trade Control and Expert System), un veritabil sistem computerizat veterinar integrat, cu care sunt dotate DSVSA-urile judeţene. Este un sistem informatic pentru înregistrarea, validarea şi controlarea documentelor veterinare şi a fost dezvoltat de Comisia Europeană fiind pus la dispoziţia statelor membre UE, cât şi a statelor ne-membre UE, care exportă animale vii sau produse în statele membre UE. În pofida tuturor acestor investiţii, fireşti şi obligatorii până la urmă, este greu de acceptat de ce s-a ajuns la situaţia sus-prezentată, cea în care comerţul cu animale vii este îngăduit la marginea târgurilor comunale, unde nimeni nu efectuează un control sanitar-veterinar minimal.
