Protest spontan al angajaţilor de la Spitalul CFR Craiova

0
641

Ajunşi la disperare din cauza lipsei de finanţare a activităţii medicale ce se desfăşoară la Spitalul CFR Craiova, ieri dimineaţă, aproximativ 100 de cadre medicale au organizat un protest spontan. Unitate spitalicească cu o istorie îndelungată în urbe, aceasta să vede, practic, în imposibilitatea practică de a-şi desfăşura activitatea curentă, atinsă fiind de o insuficienţă cronică a fondurilor alocate. Mai bine spus, neacordate. Actualmente, cadrele se bazează doar pe contractul cadru cu CAS Dolj şi pe veniturile obţinute din activitatea proprie a spitalului. În aceeaşi zi, la ora 12.00, o delegaţie a protestatarilor a mers la Prefectura Dolj, pentru a-şi prezenta doleanţele.

Situaţia economică a Spitalului CFR din Craiova este din ce în ce mai gravă. Aflat, în continuare, sub tutela Ministerului Transporturilor, unitatea spitalicească trece printr-o perioadă de agonie. Cadrele medicale nu au mai putut suporta situaţia şi, ieri dimineaţă, au organizat un protest spontant, pentru a atrage atenţia autorităţilor, că o finanţare aproape inexistenă poate duce la pierderi colosale.

Radu Laurenţiu

„Avem acumulate 2,5 milioane de lei noi cu titlul de datorii către diverşi furnizori. Sunt datorii strânse în ultimii 3 ani. Vă precizez, că avem şi furnizori cărora nu le-am achitat facturile încă din 2014. Nu avem o susţinere financiară. Ne bazăm doar pe două surse de venituri: contractul cu CAS Dolj şi veniturile rezultatea din activitatea proprie”, ne-a declarat dr. Radu Laurenţiu, managerul Spitalului CFR Craiova.

Un spital cu blazon, încă neîntinat

În structura spitalicească de aici activează 174 de angajaţi. Media lunară a externărilor este de 350. Pacienţii vin la Spitalul CFR din Craiova şi pentru că li se confirmă aşteptările. Un comportament adecvat din partea personalului medical, actul medical executat cu profesionalism şi, poate cel mai important, percepţia în mentalul public drept un spital unde şpaga nu s-a cimentat.

„Că să aveţi imaginea exactă a nevoilor curente ale spitalului, trebuie să vă spunem că acreditarea CONAS am reuşit-o prin efortul exclusiv al tuturor angajaţilor. S-a muncit enorm, fiecare a înţeles că trebuie să facă tot ce îi stă în putinţă să ieşim bine. Noi am zugrăvit, noi am vopsit, noi toţi am remediat probleme tehnico-edilitare. Perioada evaluării a fost 21 – 25 martie a.c., data cererii de înscriere în procedura de acreditare fiind 26.04.2011”, ne-a mărturisit dr. Radu Laurenţiu. Acesta ţine să accentueză că, prin protestul cadrelor medicale nu se doreşte vreo mărire salarială, ci numai acordarea finanţării publice, care i se cuvine spitalului. „Toate celelalte spitale din subordinea municipalităţii craiovene primesc fonduri pentru lucrări de modernizare, aparatură medicală, consumabile sanitare. La noi, nici seringi!”, a punctat dr. Radu Laurenţiu.

Cineva acolo sus…nu-i iubeşte

Ministerul Transporturilor este una dintre instituţiile cele mai „grele”. Sume imense se învârt ameţitor, deşi CFR-ul este bombardat de concurenţă, străzile şi autostrăzile sunt făcute mai mult pe hârtie. În malaxorul bugetar de aici, situaţia financiară anuală a Spitalului CFR Craiova sare cu puţin peste 1% din totalul bugetar al Ministerului Transporturilor.

Şi, cum asta nu ar fi de ajuns, prin reglementări de la centru, acestui spital i s-a luat competenţa exclusivă de a aviza medical personalul din structurile companiei CFR. Pe raza Craiova, alte patru policlinici private au, de ceva vreme, atribuţii medicale în siguranţa feroviară. De precizat că, Spitalul Clinic Căi Ferate Craiova are un număr actual de 130 de paturi.

Spitalul CFR, pasat în ultimii ani între Ministerul Transporturilor şi Ministerul Sănătăţii

Una din cele mai vechi unităţi sanitare din judeţ, Spitalul CFR a devenit în ultimii ani Cenuşăreasa sistemului de Sănătate doljean. Unitatea spitalicească s-a tot confruntat cu probleme financiare, fiind pasată de mai multe ori între Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Transporturilor. La un moment dat s-a pus chiar problema ca spitalul să fie preluat de Primăria Craiova, variantă care până în acest moment nu s-a concretizat. Aşa s-a ajuns în această situaţie în care o unitate sanitară de tradiţie, care a format timp de zeci de ani generaţii de medici, să lupte pentru supravieţuire, având mari probleme financiare.

La nivelul Craiovei, municipalitatea şi-a manifestat, în toamna anului trecut, disponibilitatea de a prelua în administrare acest spital. Nu înainte de a solicita ministrului Transporturilor, Iulian Matache, un audit. Acesta preciza la vremea respectivă, că doar pentru două astfel de unităţi spitaliceşti s-a încercat trecerea către municipalitate, dar nu s-a reuşit. Erau recunoscute, încă de pe atunci, datoriile foarte mari pe care Spitalul CFR Craiova le acumulase. Tehnic, transferul în subordinea autorităţii locale se poate face doar prin hotărâre de guvern. Numai salarizarea personalului se ridică la circa 6 milioane de lei anual. În plus, nici din punct de vedere al investiţiilor, spitalul nu stă deloc bine. În ultimii 40 de ani ajustările importante în infrastructura sa au lipsit.

Vital pentru siguranţa transporturilor

Rolul Spitalul CFR este cu atât mai important cu cât aici funcţionează comisii medicale şi comisii psihologice de siguranţa transporturilor care asigură examinarea medicală şi psihologică a personalului din transporturi cu atribuţii în siguranţa transporturilor, în vederea obţinerii avizelor de aptitudine medicală şi/sau psihologică.

În prezent, reţeaua sanitară a Ministerului Transporturilor are în componenţă 15 spitale amplasate în zonele în care se află regionalele C.F. Între acestea, şi unitatea sanitară din Craiova, la care se adaugă cele două din Bucureşti – Spitalul Clinic nr.1 Căi Ferate Witting şi Spitalul Clinic nr. 2 Căi Ferate – şi cele din Cluj-Napoca, Oradea, Timişoara, Iaşi, Paşcani, Braşov, Drobeta-Turnu Severin, Ploieşti, Simeria, Constanţa, Galaţi şi Sibiu.

VALENTIN CEAUŞESCU şi RADU ILICEANU