O scrisoare de avertizare la adresa firmelor germane Uniper şi Wintershall, care participă la construirea gazoductului Nord-Stream II, a fost trimisă la începutul lunii ianuarie de diplomatul Richard Grenel, ambasadorul SUA în Germania, guvernului de la Bonn. Scrisoarea reaminteşte riscul sancţiunilor americane contra antreprizelor care contravin viziunii SUA. Guvernul Angelei Merkel a răspuns, prin ministrul Economiei, Peter Altmayer, că „Germania este o ţară în care libertatea de expresie este garantată şi nu trebuie comentată această scrisoare”. Proiectul gazoductului Nord-Stream II presupune construcţia a două ramuri de conductă de gaz cu o capacitate de 55 miliarde metri cubi pe an, de la ţărmul Rusiei până în Germania, prin Marea Baltică. Gazprom a construit deja peste 380 km din gazoductul Nord-Stream II. Procedurile obţinerii de autorizaţii – Rusia, Finlanda, Suedia şi Danemarca – urmează conform unui grafic prestabilit şi gazoductul Nord-Stream II se află în aşteptarea aprobării cererilor menţionate. Împotriva conductei se pronunţă Ucraina şi SUA, dar din motive diferite. Kievul este nemulţumit că pierde redevenţă de pe urma tranzitării gazului rusesc pe teritoriul său, iar Washingtonul, la rândul său, conta pe exportul gazului lichefiat, nefiind deloc încântat de relaţia economică solidă dintre Rusia şi Germania, în pofida embargourilor impuse. Companiile europene Shell, OMV, Uniper şi Wintershall s-au obligat investească în gazoductul Nord-Stream II câte 950 milioane euro fiecare.
