Localităţile doljene pot deschide abatoare locale

0
458

Nouă primării doljene au fost notificate de conducerea DSVSA Dolj cu privire la posibilitatea oferită de legislaţie ca din 27 ianuarie a.c. să se poată îngriji de asigurarea condiţiilor minime pentru funcţionarea abatoarelor de capacitate mică, centre de sacrificare şi puncte de sacrificare la nivelul fermei. Băileşti, Bechet, Cetate, Dăbuleni, Filiaşi, Leu, Pleniţa, Sadova şi Segarcea se numără printre localităţile ce pot beneficia de noile prevederi sanitar-veterinare. Odată puse la punct, abatoarele de capacitate mică permit fermierilor să-şi vândă carnea în ţară, ba chiar să o şi exporte

carne1Prin Adresa nr. 386/17.01.2017, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj a comunicat primăriilor Băileşti, Bechet, Cetate, Dăbuleni, Filiaşi, Leu, Pleniţa, Sadova şi Segarcea că, urmare a publicării în M.O. al României, partea I, nr. 1056/28.12.2016  a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 140/2016 pentru modificarea şi completarea prevederilor Ordinului nr. 35/2011, ce stabileşte condiţiile minime de funcţionare pentru abatoarele de capacitate mică – unitate tip abator local, centru de sacrificare, punct de sacrificare la nivelul fermei, s-au reglementat noi norme sanitar-veterinare pentru acest segment.

Se aplică din 27 ianuarie a.c.

Începând cu 27 ianuarie a.c., condiţiile minime de funcţionare pentru abatoarele de capacitate mică permit înfiinţarea unor unităţi de abatorizare locale de tipul centrelor de sacrificare/puncte de tăiere integrate în fermă, unde micii fermieri/crescători de animale domestice – bovine, ovine, caprine, porcine – pot să îşi sacrifice animalele din fermele proprii.

Carcasele, semicarcasele, sferturile de carcasă vor fi marcate şi, împreună cu organele obţinute în urma sacrificării în centrele de sacrificare şi punctele de sacrificare la nivelul fermei, vor putea fi comercializate pe teritoriul naţional către măcelării, carmangerii, restaurante, cantine, pensiuni turistice şi magazine alimentare. În vederea implementării acestor prevederi, precum şi pentru a preveni posibilitatea livrării cărnii şi organelor către alte state membre ale UE sau alte ţări terţe, medicii veterinari oficiali au obligaţia să specifice în documentele sanitare veterinare obligatorii, denumirea şi tipul unităţii de destinaţie – măcelărie, carmangerie, restaurant, cantină, pensiune turistică, magazin alimentar –, adresa şi numărul de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor acordat de DSVSA Dolj pentru unitatea de destinaţie.

Numărul maxim de sacrificări, impus de legislaţie

carneIniţial, Ordinul nr. 35 din 10 august 2011 ale preşedintelui ANSVSA privind aprobarea Condiţiilor minime de funcţionare a abatoarelor de capacitate mică are la Anexă condiţiile minime de funcţionare a abatoarelor de capacitate mică. Ulterior, prin Ordinul nr. 140 din 16 decembrie 2016 s-au adus modificări şi completări la aceste condiţii minime de funcţionare a abatoarelor de capacitate mică. Numărul maxim de animale care pot fi sacrificate la nivelul abatoarelor de capacitate mică, incluzând tăierile de urgenţă este următorul: porcine, ovine sau caprine – 200 de capete lunar, bovine – 40 capete lunar, precum şi orice combinaţie a acestor specii, dar care să nu depăşească 5 UVM/zi. Centrele de sacrificare pot procesa porcine, ovine sau caprine – 100 capete lunar, bovine – 20 capete lunar, precum şi orice combinaţie a acestor specii, dar care nu depăşesc 2,5 UVM/zi. În punctele de sacrificare, la nivelul fermei, pot fi tăiate porcine, ovine sau caprine – 50 de capete lunar, bovine – 10 capete lunar, dar şi orice combinaţie a acestor specii, care nu depăşesc 1,5 UVM/zi.

UVM înseamnă unitate vită mare şi conform prevederilor Regulamentului CE nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltarea rurală cuprinde: bovine între 6 luni şi 2 ani – 0,6 UVM; bovine mai mici de 6 luni – 0,4 UVM; ovine şi caprine – 0,15 UVM; scroafe de producţie mai mari de 50 kg – 0,5 UVM; alte porcine – 0,3 UVM.

Fermele pot avea un punct de tăiere

carne 2Mai trebuie precizat că prin centru de sacrificare se înţelege abatorul de capacitate mică ce este dotat cu spaţii şi facilităţi adecvate, în care se desfăşoară activităţi precum recepţia, cazarea şi tăierea unui număr redus de animale, precum livrarea cărnii şi a organelor rezultate în unităţi înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor de pe teritoriul naţional.

Punct de tăiere la nivelul fermei este un abator de capacitate mică integrat fermei, care este dotat cu spaţii şi facilităţi adecvate în care se desfăşoară activităţi pentru tăierea animalelor crescute în ferma proprie şi pentru livrarea cărnii şi a organelor rezultate în unităţi înregistrate sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor de pe teritoriul României.

dsv reteaConducerea DSVSA Dolj precizează că legislaţia este foarte strictă în privinţa respectării regulilor de igienă alimentară. „Medicii veterinari care evaluează unitatea în vederea autorizării acesteia, în funcţie de dimensiunea spaţiilor, echipamentelor, facilităţilor existente coroborate cu capacitatea de sacrificare trebuie să încadreze abatorul în conformitate cu prevederile art. 2 lit. b), din Ordinul nr. 140/16.12.2016, nefiind permisă acordarea unor derogări de la etapele tehnologice privind sacrificarea, respectiv fluxul tehnologic. Animalele destinate sacrificării trebuie să fie obligatoriu identificate şi însoţite de certificat sanitar-veterinar, documentul privind informaţiile pentru lanţul alimentar, precum şi alte documente de identificare conform legislaţiei actuale”, a precizat dr. Costică Retea, director executiv adjunct al DVSVA Dolj.

Pot vinde carnea prin abatorul fermei

Carcasele, semicarcasele, sferturile de carcasă şi organele obţinute în urma sacrificării în centrele de sacrificare şi punctele de sacrificare la nivelul fermei vor fi comercializate pe teritoriul naţional către măcelării, carmangerii, restaurante, cantine, pensiuni turistice şi magazine alimentare. Certificarea de sănătate publică veterinară a cărnii şi marca de sănătate care se aplică pe carcasele, semicarcasele, sferturile şi organele obţinute în urma abatorizării în abatoare de capacitate mică, centre de sacrificare şi puncte de tăiere integrate la nivelul fermei trebuie să fie în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 10/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte procedura pentru marcarea şi certificarea sanitară veterinară a cărnii proaspete şi marcarea produselor de origine animală destinate consumului uman. Mai mult, se poate face schimb intracomunitar sau export către ţări terţe cu carnea şi organele obţinute la nivelul abatoarelor de capacitate mică.