Starea învăţământului, de la pupitrul managerilor şcolari din Dolj

Cluburile sportive nu au bani de salarii pentru anul viitor, profesorii sunt agresaţi, o bună parte din absolvenţii de gimnaziu ajung în clasa a IX-a semianalfabeţi, abandonul şcolar este în creştere, elevii chiulesc pentru că nu au uniforme, atelierele şcolare au fost distruse, iar agenţii economici nu pot susţine gratuit practica liceenilor, sunt câteva dintre probleme sistemului de învăţământ semnalate, ieri, de directorii unităţilor de învăţământ din Craiova şi judeţ, prezenţi la dezbaterea iniţiată în cadrul campaniei iniţiată de sindicaliştii FSLI pentru amendarea Legii Educaţiei.

Sub genericul „Educaţia pe primul loc”, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ a pornit dezbaterile pe articolele de lege, motivând că este nevoie de schimbare a lor, întrucât vor fi cazuri în care Legea Educaţiei fie nu se poate aplica, fie produce efecte negative. Discuţiile au fost moderate atât de preşedintele biroului local al federaţiei, Constantin Rada, cât şi de preşedintele FSLI Simion Hăncescu, care au redat pe scurt starea sistemului de învăţământ. Astfel că, în perioada 2009-2011 au fost reduse 33.000 de posturi, salariile au rămas mai mici cu 14% faţă de nivelul celor din iunie 2010, iar investiţiile demarate în 2007-2008 au fost abandonate.

Educaţia va avea cel mai mic buget din ultimii 20 de ani

Nici pentru viitor nu sunt veşti mai bune. „Se alocă cel mai mic buget primit în ultimii 20 de ani- 2,82% din PIB. În plus, pentru anul şcolar următor se vor schimba planurile cadru, în sensul că, la clasa a VIII-a, elevii vor avea 25 de ore în loc de 28, ceea ce va determina desfiinţarea a 25.000 de posturi. În aceste condiţii, ar trebui să încercăm să schimbăm măcar câteva articole de lege”, a precizat Simion Hăncescu, preşedintele FSLI. Astfel, au fost propuse pentru dezbatere opt teme de dezbatere care au vizat titularizarea, consiliul de administraţie al şcolii, finanţarea, transferul şi evaluarea cadrelor didactice, reducerea normei didactice şi pensionarea.

Banii de salarii ajung până în martie 2012

Managerii unităţilor şcolare au pus accent însă în primul rând pe finanţare. «Am încheiat un an financiar foarte greu şi pare că se deschide unul şi mai dificil. Liceul cu Program Sportiv „Petrache Trişcu” are cluburi şcolare sportive fără de care nu ar exista. Cu finanţarea per capita nu îmi ajung banii de salarii decât până în martie. Nu am bani nici pentru competiţii. Anul trecut am finalizat bugetul exact când au început campionatele”, a precizat directorul Liceului cu Program Sportiv, Dănuţ Anghel. Tot legat de finanţare, profesorii au precizat că, la nivelul unităţilor de învăţământ, activităţi precum coordonarea programelor europene se derulează voluntar, în timp ce în inspectoratele şcolare sau în alte instituţii de stat sunt angajate persoane care să se ocupe de acest domeniu.

În clasa a IX-a, elevii fac alfabetizare şi adunări

De asemenea, managerii şcolari au spus că vor avea mari probleme cu întrunirea Consiliilor de Administraţie, întrucât personalul didactic nu mai constituie majoritatea, iar părinţii şi reprezentanţii consiliilor locale şi ai primăriilor nu pot participa. „Într-o unitate de învăţământ, CA-ul se întruneşte şi de trei ori pe săptămână. La noi de câte ori am avut CA, reprezentantul primarului nu a avut posibilitatea să vină şi nici cel al părinţilor, ceea ce ne va pune în imposibilitatea de a lua decizii”, a precizat Petre Cauc, managerul Grupului Şcolar „George Bibescu” din Craiova. Directorii au subliniat faptul că părinţii nu mai participă nici la şedinţele organizate la clase, iar copii sunt din ce în ce mai slab pregătiţi. „Peste 50% dintre elevii, care vin în clasa a IX-a la grupurile şcolare sunt semianalfabeţi. Nu putem face cu ei înmulţirea, ci trebuie să facem alfabetul şi adunarea. Dintre aceştia, cei care fac naveta se pierd şi pe drum. Nu au uniforme şi în loc să vină la şcoală îşi petrec timpul după bunul plac”, a mai spus directorul Grupului Şcolar „George Bibescu” din Craiova. Semnalele directorilor şi profesorilor vor fi adunate şi transformate în iniţiative legislative.