Site-ul „Reporter de Iaşi”, în urmă cu câteva zile, a detonat o dezvăluire conform căreia Costel Alexe, ministul Mediului Apelor şi Pădurilor, candidat la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, ar fi plagiat copios, în cazul tezei de doctorat –susţinută în septembrie 2012- intitulată „Clima şi topoclima municipiului Iaşi şi a ariei metropolitane” având conducător ştiinţific pe prof. univ. dr. Liviu Apostol. Dintr-un studiu ştiinţific, apărut anterior, în cadrul unui proiect cu finanţare europeană a Fundaţiei “Corona” din Iaşi, privind „Evaluarea stării de conservare a speciei şi habitatelor din situl Natura 2000 Rosci 0221 sărăturile din Valea Ilenei” (autori Costică Mihai şi Constantin Cristian Stoleriu – universitari ieşeni), Costel Alexe, lider al PNL Iaşi, a luat cu polonicul, nu cu linguriţa, fără a-i menţiona, nici în corpul lucrării, nici în trimiterile de subsol, nici în bibliografie pe autorii lucrării. Cei de la „Reporter de Iaşi” l-au pus pe ministrul Alexe pe „două coloane”, cum se obişnuieşte, pentru a se vedea similitudinile evidente, mai exact copy/paste-ul. Dintr-o altă lucrare „Utilizarea teledetecţiei în studiul geografic al teritoriului judeţului Iaşi”, apărută în 2010, sub semnătura lui Mihai Ciprian Mărgărit, Costel Alexe, s-a îndestulat, de asemenea, omiţând să-l mai citeze pe autor, nici cel puţin în bibliografie. Cum precizează normele de rigoare. Ştirea a fost preluată de media şi apoi s-a aşternut tăcerea, deşi anul trecut la Timişoara, preşedintele Klaus Iohannis afirma că „dacă despre un politician apare discuţia că a plagiat, el pleacă din politică”. A omis e drept să precizeze că politicianul nu trebuie să fie de la „partidul său”. Fiindcă atunci are… bonus. Premierul Ludovic Orban a fost tranşant în cauţionarea lui Constantin Alexe, susţinând pe un ton de suficienţă, că ceea ce spune PSD nu valorează nici cât două cepe degerate. Duioasă apărare! Ce treabă are PSD-ul cu plagiatul dezvăluit de „Reporter de Iaşi”. Costel Alexe, prezent în judeţul Constanţa, în campanie electorală, cu un cinism suveran s-a dorit romantic: „nu aş vrea să stricăm o asemenea frumoasă zi cu o non-ştire (…) lansată de instituţiile media aservite adversarilor politici”. Proba livrată de „Reporter de Iaşi” este indubitabilă. Repetăm, Costel Alexe a fost pus pe două coloane, după uzul clasic al demonstrării oricărui plagiat. Pentru a spune adevărul e suficientă uneori doar opagină. Numai disimularea lui, mistificarea, indicerea în eroare, necesită mobilizări de forţe. Cel în cauză, putea emite justificarea că doar „a ciugulit”, că are contribuţia sa de cercetare ş.a.m.d. Este cvasigenerală tehnica plagiatului, de la lucrările de licenţă până la examenele de grad, definitivat, masterat şi doctorat. Plagiatul e demult o regulă a jocului, ca şi nepotismul şi traficul de influenţă. Într-o lucrare apărută la Humanitas în 2017, „Fabrica de doctorate”, Emilia Şercan demonstra cum „stâlpii societăţii româneşti s-au pretat la plagiat”, fără nici o reticenţă. Emilia Şercan a făcut radiografia unui fenomen, şi te apucă ameţeala la dezvăluirile oferite, despre care însuşi Gabriel Liicenu spunea că „există lucruri cu care nu se poate glumi, ca de pildă cu graniţele spiritului. Abolind graniţele intelectuale ne-am pomenit invadaţi şi ocupaţi din interior”. De această dată, Emilia Şercan a afirmat doar că „aştept să văd zilele următoare şi o sesizare depusă la Consiliul Naţional pentru Atestarea Titlurilor Diplomelor şi Certificatelor Universitare, care începe prea timid să-şi reia activitatea”. Despre Costel Alexe, presa locală spune multe. Mai trebuie adăugat doar atât: în anul 2012 când îşi susţine doctoratul, cum aminteşte şi “Libertatea”, îşi încheia şi studiile la Facultatea de Drept „Petre Andrei” din Iaşi, dovedindu-se o minune liberală, fiindcă a putut fi consilier la Serviciul juridic şi relaţii cu publicul la Oficiul de Cadastru şi Publicitae Imobiliară Iaşi, în timp ce era student, devenind şi director cu delegaţie la aceeaşi instituţie. El s-a apărat pe Facebook afirmând că lucrarea sa întruneşte toate normele şi standardele academice şi etice. Deşi plagiatul este gros şi nu este vorba doar de posibile suspiciuni de similitudine, s-a aşternut tăcerea, s-a pierdut din presiune, semn că plagiatul s-a liberalizat. Din nou. Dar şi tăcerea vorbeşte şi uneori cu glas de tunet. Costel Alexe îşi continuă nestingherit campania electorală şi personajul poate părea pitoresc, mai ales că încearcă să contureze ca un adevărat… caracter.
