Iom Kipur, cea mai însemnată dintre cele trei mari sărbători evreieşti

0
44

Iom Kipur (Ziua Ispăşirii) – este cea mai însemnată dintre cele trei mari sărbători evreiești. Este o sărbătoare deosebit de sobră şi austeră, care cuprinde un post absolut de 25 de ore care marchează ziua ispăşirii. Anul acesta a început din seara zilei de marţi, 18 septembrie şi s-a încheiat aseară, miercuri, 19 septembrie.

În Torah este numită Yom haKippurim („Ziua ispăşirilor”). Este ultima din cele zece „Yamim Noraim” („Zilele Penitenţei” sau ale „temerii reverenţioase”) care încep cu Anul Nou ebraic Rosh Hașana. În calendarul ebraic Iom Kipur începe la apusul soarelui a celei de-a zecea zi a lunii ebraice Tişrei (lună care corespunde ultimei jumătăţi a lui Septembrie şi primei jumătăţi a lui Octombrie din calendarul gregorian), şi continuă până la apusul soarelui următoarei zile. Prof.univ.dr Corneliu Sabetay, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Craiova ne-a precizat că Yom Kipur începe, ca toate datele festive evreieşti la asfinţitul soarelui în ajun şi este considerată ziua cea mai sfântă şi mai însemnată din an, avand un caracter aparte faţă de celalte din cele zece zile de pocăinţă. „Yom Kipur se termină după asfinţitul soarelui, la apariţia primelor stele. Persoanele bolnave cer câteva zile mai devreme, sfatul unui rabin competent care verifică dacă starea sănătăţii lor le permite sau nu acest post greu…”, ne-a explicat profesorul Sabetay, sufletul acestei comunităţi.

Rugăciunea de dimineaţă este precedată de un fel de litanie numită Slihot

Pe tot timpul postului este absolut interzisă orice fel de mâncare şi băutură, inclusiv de apă, aşa cum este absolut interzisă orice fel de activitate sau muncă ce ar putea să distragă atenţia credinciosului de la penitenţă şi ispăşire cu excepţia situaţiilor în care e pericol la viaţa unui om. În trecut se prevedea oferirea de sacrificii în Templul din Ierusalim. Iom Kipur completează perioada de penitenţă a celor zece zile începute cu Anul Nou (ebraic): Roş Haşana. chiar dacă rugăciunile cu care se cere iertarea sunt recomandate pentru toate zilele anului, în aceste zile de penitenţă ele devin foarte intens trăite. Rugăciunea de dimineaţă este precedată de un fel de litanie numită Slihot: în ziua de Iom Kipur acest fel de litanii sunt adăugate din abundenţă la liturgie. „M-am bucurat tare mult să întâlnesc aseară, la Sinagoga, la rugăciune, trei familii de evrei care au venit să vadă Craiova, direct din Israel, cu avionul şi m-am bucurat să constat că este de benefică cursa Craiova – Israel, de pe Aeroportul Internaţional Craiova”, a precizat prof.univ.dr Corneliu Sabetay.

„Postul Alb”

Contrar aparenţelor şi credinţei populare, in ciuda austeritatii şi gravităţii sale, Iom Kipur nu este o zi a tristeţii.Evreii numesc această sărbătoare „Postul Alb”. Tocmai de aceea – mulţi dintre ei – au obiceiul ca în această zi să îmbrace exclusiv haine de culoarea albă, tocmai pentru simboliza candoarea sufletelor lor. Pentru recitarea Rugăciunii de seară este îmbrăcat un Tallit (un veşmânt specific pentru rugăciune de formă rectangulară). Iom Kipur se încheie cu sunetul şofar-ului. Cântările sunt pe un ton de lamentare, astfel încât dau expresie atât neliniştii individuale cât şi plânsului unui popor adesea vitregit de soartă. Caracterul auster imprimat ceremoniei încă din timpul instituirii ei a fost păstrat până astăzi. „Chiar dacă alte practici de pietate iudaică au mai fost uitate întrucâtva, această necesitate a penitenţei este atât de vie în conştiinţa fiecărui evreu încât chiar şi mulţi evrei laici şi nepracticanţi ai religiei tind să meargă de Yom Kipur la sinagogă şi să ţină postul”, a mai spus Cornelui Sabetay, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Craiova.