Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au declarat că noua lege a Sănătăţii, cea care va guverna sistemul sanitar în următorii ani, ar trebui adoptată în Parlament până la sfârşitul lui 2012. Proiectul de act normativ care aduce o serie de modificări importante în majoritatea sectoarelor din Sănătate a fost publicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii la începutul lunii iulie.
Proiectul de act normativ propune, spre exemplu, în cazul spitalelor, modificarea formei de organizare prin transformarea în instituţii de sănătate autofinanţate, cu autonomie financiară şi managerială, dar şi cu o responsabilitate crescută, prin care se asigură aplicarea conceptelor moderne de autoguvernare spitalicească şi se implementează recomandările repetate ale Băncii Mondiale şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii propuse în studiile şi analizele succesive ale sistemului spitalicesc din România.
Spitalele ar urma să fie împărţite în trei categorii: în unităţi sanitare publice, private şi publice cu structuri în care se desfăşoară activitate privată. Acestea vor avea obligaţia să acorde primul-ajutor de urgenţă, în funcţie de competenţă, oricărei persoane care se prezintă în unitate. Astfel, spitalele publice se vor putea organiza ca instituţii de sănătate, autonome financiar, care nu se încadrează în categoria instituţiilor publice bugetare. Se vor păstra formele de organizare de tipul institut, spital universitar şi spital clinic.
Noi prevederi pentru spitale
Potrivit autorităţilor, noile prevederi vor permite o mult mai mare libertate de acţiune echipei manageriale la toate nivelurile, de la personal – inclusiv salarizarea diferenţiată – până la structură şi dotare, menţinând însă caracterul public al proprietăţii şi activităţii. Spitalele vor avea posibilitatea să încheie concomitent contracte de furnizare de servicii de sănătate cu unul sau mai mulţi asiguratori de sănătate, dar şi contracte de colaborare cu alţi furnizori de servicii de sănătate, asigurând integrarea orizontală şi verticală a furnizării de servicii de sănătate.
În noua lege, pentru fondurile provenite de la bugetul de stat sau din bugetele administraţiei publice locale sau judeţene, spitalele sunt ordonatori terţiari de credite. De asemenea, pentru asigurarea de fonduri suplimentare şi pentru integrarea activităţii de asistenţă medicală cu cea de învăţământ clinic, universităţile pot prelua managementul unor spitale clinice. Ministerul Sănătăţii va fi cel care va elabora Planul Naţional privind Spitalele, va constitui şi va asigura managementul unei reţele strategice de spitale, pentru asigurarea priorităţilor politicii naţionale de sănătate şi a activităţii unitare şi coordonate în asistenţa spitalicească.
Modificări importante şi în sistemul asigurărilor de sănătate
Propunerea legislativă are în vedere, pe de altă parte, şi reducerea dezechilibrului financiar prin impunerea unui model care să crească baza de colectare a contribuţiilor de asigurări de sănătate, să asigure utilizarea eficientă a resurselor financiare, păstrând, pe cât posibil, eforturile contribuabililor în actualele limite.
Proiectul de lege reglementează printre altele şi sistemul asigurărilor de sănătate. Acesta ar urma să sufere modificări semnificative faţă de ceea ce se întâmplă în prezent. Printre altele, se urmăreşte introducerea asiguratorilor mutuali şi privaţi, care trebuie să îndeplinească o serie de condiţii speciale de eligibilitate, inclusiv un număr minim de asiguraţi sau de membri aderenţi. O temă importantă este şi descentralizarea ce se va realiza prin reorganizarea actualelor case judeţene de asigurări de sănătate, într-o primă fază, în case de asigurări teritoriale, urmând a se transforma ulterior în societăţi mutuale de asigurări de sănătate.
De asemenea, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se reorganizează şi ea în Autoritatea Naţională de Reglementare a Asigurărilor Obligatorii de Sănătate (ANRAOS) şi rămâne cu un rol de reglementare şi ca un fond de distribuţie şi redistribuţie a veniturilor între asiguratorii de sănătate, în funcţie de numărul de asiguraţi şi de riscul de boală, stabilit în funcţie de mediul de rezidenţă, profilul demografic, vârstă, sex, natalitate, mortalitate a asiguraţilor.
Între minusurile sesizate de specialiştii care lucrează în sistemul de sănătate se numără lipsa precizărilor privind drepturile pacienţilor sau reorganizarea CNAS ca societate mutuală. Totodată, proiectul de lege nu prevede clar ce se întâmplă cu programele naţionale şi nu se ştie ce va asigura pachetul de bază.
