Eugen Călinoiu, directorul executiv al DGFP Dolj: „Plata TVA la achitarea facturii este un lucru extrem de benefic”

Evaziunea fiscală, cea mai frecventă infracţiune economică, este combătută cu toată forţa şi toate mijloacele de instituţiile statului printr-un efort concertat. Cu toate acestea, nu putem vorbi de o eradicare a fenomenului, dar putem vorbi sigur de o descurajare a celor care intenţionează să facă evaziune fiscală şi asta mai ales în domeniul comerţului cu legune şi fructe proaspete. Monitorizarea 24 de ore din 24 de la punctele de trecere a frontierei, precum şi desigilarea produselor în prezenţa comisarilor de la Garda Financiară au redus considerabil nivelul evaziunii, încercându-se acum să se ajungă la micii comercianţi. Despre ceea ce înseamnă evaziunea fiscală în Dolj, dar şi despre efectele Ordonanţei privind plata TVA-ului la achitarea facturii, am discutat pe larg cu directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, ec. Eugen Călinoiu.

D-le director, care au fost priorităţile Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj în primele şapte luni ale anului în curs? 

Activitatea în primele şapte luni a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj s-a bazat în principal pe ceea ce înseamnă veniturile de la bugetul general consolidat al statului, iar pe de altă parte, pe îndeplinirea tuturor măsurilor de executare silită, în situaţia în care agenţii economici şi persoanele fizice nu şi-au realizat obligaţiile faţă de bugetul general consolidat al statului. Într-o altă ordine de idei, este foarte important pentru noi să diminuăm arieratele recuperabile pe care le avem în portofoliu. În felul acesta, putem să scoatem la lumină, tot ceea ce înseamnă venituri din activităţile de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale, iar pe de altă parte, în relaţia cu contribuabilii să avem o activitate laborioasă, mai ales că am trecut printr-o perioadă destul de grea. În acest sens, a fost elaborată o serie de acte normative, pentru agenţii economici care au avut de suferit pe timpul crizei, începute în 2010 şi până în prezent, aplicându-se astfel eşalonări la plată şi chiar scutiri de penalităţi.

S-a înregistrat o dinamică în ceea ce priveşte bugetul general consolidat al statului sau o scădere? Am văzut şi ceva creşteri salariale la bugetari, o revenire să zicem, la veniturile din 2010…?

Statistic, putem să spunem că dacă în primele şapte luni ale anului 2011, s-au realizat la bugetul consolidat al statului aproximativ 946 milioane de lei noi, în aceeaşi perioadă a lui 2012 s-au realizat 991,8 milioane de lei, ceea ce înseamnă în dinamică o creştere de 4,83 de procente. Acest lucru este destul de important, însemnând în mod cert o creştere a numărului agenţilor economici buni platnici. De asemenea, în ceea ce înseamnă partea de arierate, la persoanele juridice, în primele 7 luni avem o scădere, în sensul că procentul este undeva la 3%, ceea ce este destul de important în contextul actual, sumele respective intrând din aşa- zisa zonă gri şi neagră a economiei în zona albă. La capitolul executare silită, încasările la buget au crescut cu 11,5%, adică, dacă în 2011 am avut în jur de 98,5 milioane de lei încasaţi strict prin măsurile de executare silită, în 2012, avem peste 110 milioane de lei noi încasaţi.

280 de decizii de anulare a penalităţilor

Dar s-au diminuat şi arieratele? Putem vorbi de aşa ceva…

Tot referindu-ne la arieratele recuperabile a persoanelor juridice putem spune că dacă la 31 decembrie 2011, înregistram 353 milioane, sume de recuperat din arieratele recuperabile, la 31 iulie 2012, pe o perioadă de 7 luni, putem spune că le-am diminuat cu 20,7 milioane de lei, practic, aceste sume au revenit la bugetul general consolidat al statului. În legătură cu înlesnirile la plată acordate în conformitate cu Ordonanţa de Guvern nr. 30 din 2011, adică cea care stipulează că acele plăţi care s-au efectuat până la 31 decembrie 2011, există o scutire de 100% a penalităţilor, iar în cazul celor care s-au efectuat până la 31 iunie 2012, penalităţile au fost reduse cu 50%. Aşadar, vorbim de 280 de decizii de anulare a penalităţilor, din care 144 la persoane fizice şi 136 la persoane juridice. A fost achitat un debit de 4 milioane de lei, din care 3,3 milioane la persoanele juridice şi aproximativ 700 mii la persoanele fizice. Astfel, cuantumul sumelor anulate este de 508 mii de lei din care 403 mii lei la persoane juridice şi 105 mii lei la persoane fizice.

Dar au fost şi agenţi economici care au pierdut acest drept la eşalonare?

Tot pe această latură a eşalonărilor la plată, conform Ordonanţei nr. 29 pe 2011, am avut aprobate 251 de solicitări. În prezent, avem în derulare 197 de solicitări, mai sunt în curs de soluţionare un număr semnificativ, iar 45 de agenţi economici au pierdut această eşalonare, neîndeplinind condiţiile prevăzute de lege. Cuantumul total al sumelor aprobate la eşalonare este de 32,7 milioane de lei.

Deblocarea fondurilor

A apărut proiectul Ordonanţei privind TVA la încasarea facturii. Adică se  va introduce sistemul TVA la încasare care presupune colectarea taxei la momentul încasării contravalorii livrărilor / prestărilor efectuate. Care credeţi că va fi impactul acestei măsuri faţă de bugetul general consolidat al statului şi nu în ultimul rând,  faţă de oamenii de afaceri ?

Ordonanţa de modificare a Codului Fiscal vizavi de ceea ce înseamnă plata TVA la achitarea facturii este un lucru extrem de benefic, în mediul de afaceri, dar mai ales pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Pe vechea formă de organizare a acestei activităţi, se ajungea la crearea, într-un fel sau altul, a anumitor blocaje la achitarea facturilor restante mai ales în relaţia cu instituţii publice sau instituţii ale statului. De îndată ce această prevedere a Codului Fiscal, care se va aplica de la 1 ianuarie, va intra pe făgaşul normal, va fi şi un cuantum de 500.000 euro, ca valoare a facturilor respective. Există posibilitatea, nu stiu dacă se va şi realiza, ca acest cuantum să crească, în sensul că valorile pe proiecte mai mari să crească şi în felul acesta există posibilitatea ca anumite categorii de agenţi economici care facturează valori mai mari decât cele prevăzute în ordonanţa de guvern să fie oarecum dezavantajaţi faţă de cei care pot beneficia în  limitele  normale actului normativ respectiv.

Aşadar, vorbim de o debirocratizare… un pas înainte

Ceea ce este important este că această formă de fiscalitate ajută mediul de afaceri, în ceea ce înseamnă deblocare unor activităţi, crearea unor premise, astfel încât să se meargă pe latura investiţională a creării de noi locuri de muncă. Există posibilitatea ca această facturare să se facă strict în momentul în care beneficiarul lucrării are partea de finanţare. Se va putea astfel să facă plata fără să-l mai ţină blocat cu toată suma, pe cel care a contractat lucrarea şi care era obligat să facă o factură, iar pe de altă parte, întreprinzătorul nu se va mai vedea nevoit să-şi platească TVA-ul înainte de a-şi obţine banii respectivi.

„Documentele sunt depuse exact şi conform cu starea agentului economic”

Declaraţia unică, dar şi metoda online de depunere a documentelor ce a însemnat pentru întreprinzători? Cum a degajat această situaţie şi activitatea funcţionarilor de la Finanţele doljene?

Cele două activităţi, ca să spunem aşa, pe de o parte, implementarea unei  declaraţii unice în ceea ce înseamnă contribuţii, la începutul anului 2011, în luna februarie, iar pe de altă parte, implementarea declaraţiilor în format online sunt benefice pentru activitatea economică a persoanelor juridice, pentru că vorbim doar de persoane juridice, deoarece s-a eliminat tot ceea ce însemană timpi morţi, pe care contribuabilii îi pierdeau pe la unităţile fiscale, direcţii generale a Finanţelor publice, case de pensii sau case de asigurări de sănătate. În felul acesta, există totodată şi un control mai strict şi o activitate mult mai benefică în ceea ce înseamnă relaţia cu contribuabilul.

Dar după ce se depun, care este garanţia agentului economic? Există şi aşa ceva?!

Aceste declaraţii se depun, după aceea se verifică imediat modul lor de operare, eventualele greşeli se rectifică în timp util, astfel încât contribuabilii să nu fie puşi în situaţia să apuce să depună un document şi abia după o perioadă mai mare de timp să se constate că au existat anumite erori, voite sau nevoite, pentru că lucrul acesta i-ar dăuna mediului de afaceri, dar şi întreprinzătorului în raport cu bugetul consolidat al statului. Modul acesta de lucru, efectiv în sistemul online: cu depunere, rectificare, repunere şi retrimitere reprezintă o formă de normalitate şi creează condiţiile corecte întreprinzătorilor de a depune actele în timp util şi fără a sta la coadă mult timp. Totodată reprezintă şi garanţia că aceste documente sunt depuse exact şi conform cu starea agentului economic.

Comerţul cu legume-fructe, în vizorul inspectorilor fiscali

Evaziunea fiscală… şi combaterea ei. O temă aflată mult timp şi pe masa CSAT. Nu o putem elimina definitiv, pe semne că nu există nici un stat în Uniunea Europeană sau pe alt continent în care să se poată spune că este zero evaziune fiscală. Dar există interes în descurajarea celor care vor să o practice. Există un trend descendent… ?

Cu siguranţă că atât în anul 2011, cât şi în 2012, mai ales începând cu trimestrul al II-lea lea a anului 2012, ANAF, prin toate structurile sale, indiferent că vorbim de structurile Gărzii Financiare, de direcţiile regionale vamale sau de direcţiile generale ale Finanţelor publice, au ca principală activitate, pe lângă cea de bază, care este de colectare a cât mai multe venituri la bugetul general consolidat al statului, şi activităţi de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale. S-a reuşit şi s-a clarificat oarecum problema pe partea cu comerţul cu cereale prin modificarea legislaţiei în 2011, acea taxare inversă a tot ceea ce înseamnă cereale şi plante tehnice, fiind un lucru benefic. În felul acesta foarte multe activităţi în care erau implicate firme în sistem carusel au fost eliminate şi scoase definitiv din aceste activităţi pur de evaziune ficală care dăunau grav bugetului şi erau greu de urmărit în recuperarea sumelor.

Dar vorbim de evaziune fiscală doar în domeniul comerţului cu cereale sau mai avem şi alte domenii unde se înregistrează abateri de la legislaţie?

Nu, desigur că mai sunt şi alte domenii. De exemplu, am început anul 2012 şi suntem chiar şi astăzi în derulare în combaterea evaziunii în domeniul comerţului cu legume-fructe proaspete pe tot ceea ce înseamnă spaţiul intracomunitar, mai ales în zonele de trecere a frontierelor. Noi suntem un judeţ cu două puncte de trecere a frontierei, la Calafat şi la Bechet, şi putem spune la momentul acesta, că tot ce intră prin cele două puncte de trecere a frontierei este monitorizat 24 de ore din 24, produsele sunt sigilate, ajung la punctul terminus, adică la beneficiarul produselor şi de aici încep verificările pe tot ceea ce înseamnă comerţul pe orizontală şi fluxul de agenţi economici.

Structură specializată pentru micii comercianţii

Bun… marfa din vamă ajunge la beneficiar, până aici treaba e controlată, dar ce se întâmplă cu produsele  de la acest beneficiar către micii comercianţi?!

Cu siguranţă că va urma al doilea pas mai important şi care este strict legat de activitatea de inspecţie fiscală din cadrul DGFP Dolj, practic rolul nostru fiind mai important în a descoperi şi urmări pe fluxul economic toţi agenţii economici, care de la beneficiarul unor astfel de produse legume-fructe urmează a se vinde cu amănuntul. Aici activitatea începe să fie mai greoaie pentru că sunt foarte mulţi agenţi economici, şi pe această cale la nivelul ANAF, la solicitarea direcţiilor generale a Finanţelor publice din teritoriu, se doreşte a se face nişte servicii specializate pe latura operativă, în vederea urmăririi acestor activităţi, prin controale inopinate sau prin verificări încrucişate, pentru a scoate la lumină tot ce înseamnă evaziune fiscală pe orizontală la agenţii mai mici. Vreau să menţionez că în acest moment importul, comerţul în spaţiul intracomunitar, la volum mare se află sub control, toate vămile sunt monitorizate, toate tirurile sunt sigilate, ajung la beneficiar unde se desigilează în prezența comisarilor Gărzii Financiare, care întocmesc documentaţia necesară prevăzută de legislația în vigoare şi care transmit ulterior toate datele către direcţiile financiare pentru a se trece la controlul tuturor celor care vor fi beneficiarii acestor produse.

Cum se vede criza declanşată în România din 2009, care parcă nu se mai termină, și din datele pe care le colectează periodic ANAF, respectiv Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj? Ne puteţi face o radiografie  succintă?…

Cu siguranţă că venitul României la bugetul consolidat al statului începând cu anul 2009 a fost strict monitorizat de creditorii externi. Mă refer aici la Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială. În anul 2009, s-a plecat de la 29 chiar 30% cuantumul veniturilor încasate în produsul intern brut al României, în fiecare an prin politicile fiscale puse în practică s-a dorit ca acest cuantun să crească şi a crescut, s-a mers către un 31, chiar 32% şi se doreşte ca în 2012 acest cuantum să atingă un maxim de 33,5%, ceea ce este îmbucurător pentru că trebuie să ne adaptăm la media europeană, noi fiind un stat membru UE, iar media europeană este pe undeva la 37 – 40%. Este foarte important acest lucru pentru că un singur punct procentual al acestor venituri în PIB reprezintă aproximativ 1,3 miliarde de euro, care nu este de neglijat, aceşti bani pot să meargă către ceea ce înseamnă investiţii, asistenţă socială, învăţământ, cultură, adică cheltuială publică. Acest cuantum reprezintă de fapt două activităţi, una care rezultă din partea declarativă a agenţilor economici, adică taxe şi impozite şi cealaltă care rezultă din combaterea evaziunii fiscale, unde instituţiile statului lucrează pe activităţi comune şi fac un front comun pentru a scoate la lumină cât mai multe venituri din economia gri şi economia neagră, pentru că dacă nu vom avea un trend crescător în ceea ce priveşte acest cuantum, nu ne va fi bine, deoarece este un semn clar că există evaziune fiscală.