Lucrurile se cunosc în bună măsură: mai întâi, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat pentru RIA Novosti, că Rusia a notificat oficial Turcia, Ucraina şi ONU, cu privire la obiecţiile Moscovei faţă de prelungirea acordului cerealier, care a expirat în noaptea de 17 spre 18 iulie. În cadrul unei discuţii cu preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa, Vladimir Putin a menţionat că angajamentele de eliminare a obstacolelor din calea exporturilor ruseşti de alimente şi îngrăşăminte nu au fost îndeplinite. Şi a mai afirmat că a rămas nerealizat principalul scop al acordului cerealier, care viza aprovizionarea cu cereale a ţărilor nevoiaşe. Subiectul se va afla pe agenda summit-ului Rusia-Africa de Sud, la sfârşitul lunii iulie, programat la Sankt Petersburg. Iniţiativa Mării Negre, semnată la 22 iulie 2022, de reprezentanţii Rusiei, Turciei, Ucrainei şi ONU –angajament cvadripartit- prevedea, ca parte componentă exportul de cereale, alimente şi îngrăşăminte ucrainiene prin Marea Neagră. Coridorul umanitar maritim a fost aşadar închis, iar Centrul comun de coordonare din Istanbul va fi pentru moment fără obiect de activitate. Printr-un memorandum Rusia-ONU, pe 3 ani, se prevedea deblocarea exportului de alimente şi îngrăţăminte ruseşti, reconectarea Rosselhozbank la SWIFT, reluarea livrărilor de maşini agricole şi piese de schimb, restabilirea funcţionării conductei de amoniac Togliatti-Odesa şi alte măsuri. Rusia susţine că această parte a acordului nu a fost respectată, pe lângă neaprovizionarea ţărilor africane. Moscova mai susţine chiar că –abuziv- coridorul prin care trec navele în Marea Neagră este folosit pentru a lansa drone navale, asta după ce Kievul a lovit podul strategic ce leagă teritoriul Rusiei de peninsula Crimeea. Ultima navă de marfă, care transportă cereale din Ucraina pe Marea Neagră a fost inspectată luni seara la Istanbul, cu câteva ore înainte de expirarea acordului internaţional. A fost cea de 1972-a inspecţie efectuată de la 1 august 2022. Efectul imediat al suspendării acordului este militar: armata rusă obligată, prin acord, a nu viza aceste nave şi-a recâştigat de facto libertatea de a acţiona.
Ucraina vrea să continue exporturile
„Chiar şi fără Rusia totul trebuie făcut pentru a putea folosi coridorul pentru export la Marea Neagră. Nu ne este frică”, a clamat luni preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski. Refuzul Moscovei de a prelungi acest acord a fost denunţat de mai mulţi şefi de stat occidentali, de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen şi de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, potrivit cărora „sute de milioane de oameni se confruntă cu foamea” şi urmează „să plătească preţul”. Moscova a avertizat Kievul împotriva dorinţei de a continua exportul de cereale, prin Marea Neagră, stăruind asupra faptului că nu mai există „garanţii de siguranţă” şi au apărut riscuri, după cum a avertizat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peşkov. Anterior, Rusia prelungise în două rânduri acordul, pe termen limitat, denunţând obstacolele din calea comerţului său cu îngrăşăminte şi alte produse ruseşti. Mai mult, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov i-a comunicat omologului său turc Hakan Fidan că sfârşitul acordului înseamnă şi „retragerea garanţiilor de siguranţă ale navigaţiei”, făcând din nord-vestul Mării Negre, prin care circulă navele de marfă, o zonă temporar periculoasă. Volodimir Zelenski a spus că va continua exportul, cu condiţia ca siguranţa navelor de pe coridor să fie garantată de Turcia şi ONU. Presa ucrainiană susţine că navele maritime turce vor escorta navele care transportă cereale ucrainiene spre a le asigura protecţia. Reuters a raportat că toate companiile de asigurări se pregătesc să oprească asigurarea navelor, care se hazardează să navigheze către porturile ucrainiene, după ce Rusia a încetat să mai participe la acordul de cereale. Potrivit Reuters piaţa de asigurări Lloyd’s of London a trecut deja regiunea Mării Negre pe lista regiunilor cu risc ridicat.
Atacul asupra Odesei
După ce Kievul a lovit podul strategic care leagă teritoriul Rusiei de peninsula Crimeea anexată, ministerul rus al Apărării a declarat marţi că a distrus, printr-un set de rachete „instalaţiile în care s-au pregătit acte teroriste împotriva Rusiei”, precum şi site-urile în care se produc drone navale. Rachete Kalibr şi drone explozive Shahed-136 de fabricaţie iraniană, abătute asupra Odesei, ar fi fost distruse de apărarea antiaeriană ucrainiană şi doar rămăşiţele de la rachetele distruse şi unda de şoc ar fi deteriorat infrastructura portuară şi mai multe locuinţe private. Odesa şi regiunea respectivă găzduiesc cele trei porturi prin care Ucraina putea, în cadrul iniţiativei privind cerealele, să şi-le exporte prin Marea Neagră. Şi într-un an ar fi livrat peste 33 mil. tone (porumb şi grâu), Ucraina fiind al 4-lea exportator mondial de grâu şi primul de floarea-soarelui.
Primele consecinţe
Pe termen mediu, recoltele de grâu nu arată rău în emisfera nordică, unde recoltatul este în plină desfăşurare şi consecinţele ar trebui să fie surmontabile, dar nu pentru ţările limitrofe, printre care România. Firme ucrainiene înregistrate în Republica Moldova pot opera în voie şi pe teritoriul ţării noastre. Rusia şi-ar putea reconsidera decizia, cel puţin aşa anunţă, dacă obţine garanţii la doleanţele exprimate. Şi atunci Vladimir Putin ar fi câştigătorul… rundei. Chiar înaintea deschiderii coridoului, UE a creat benzi de solidaritate, coridoare terestre şi fluviale menite să faciliteze exportul ucrainian în toată Europa. Farm Foundation, un think-tank pe probleme agricole globale, estimează că jumătate din exportul ucrainian trece în special prin Polonia şi România, care din această cauză au mari probleme. UE ar dori să îmbunătăţească oferta feroviară de transport (ecartamentul feroviar) la graniţa dintre UE şi Ucraina, dar acest lucru va dura. Securitatea alimentară nu este ameninţată, deşi ţările africane îşi fac griji, multe dintre ele confruntându-se şi cu o inflaţie ridicată. În 2020 Banca Africană de Dezvoldate (BAD) a estimat că 15 din 54 de ţări se aprovizionează mai mult de jumătate din necesitatea de consum, din Rusia şi Ucraina.
Războiul comunicatelor
De la anunţul expirării pactului vin acuzaţii din toate părţile. Ministerul rus de Externe cere susţinătorilor Ucrainei „să-şi îndeplinească obligaţiile”, prin eliminarea efectivă a îngrăşămintelor şi alimentelor ruseşti de la sancţiuni. Liderii occidentali denunţă manipularea, subliniind că produsele agricole ruseşti şi îngrăşămintele nu sunt supuse măsurilor punitive. Altă discuţie contradictorie vizează destinaţia cerealelor ucrainiene: ONU susţine că 57% din exporturi au fost către ţările în curs de dezvoltare şi iniţiativa a permis livrarea a 725.000 de tone pentru Afghanistan, Ethiopia, Kenia, Somalia, Sudan, Yemen. Cele două părţi nu se pot pune de acord asupra parametrilor acestui pact. În ceea ce ne priveşte, agricultorii români exportă propria recoltă în această perioadă. La intrarea în portul Constanţa se formează cozi de sute de TIR-uri. Într-un port şi aşa supra-aglomerat vom avea o invazie de camioane ce vor aduce cereale din Ucraina şi vor îngreuna traficul şi aşa anevoios. Vârful de sezon va fi atins probabil în două săptămâni. Una din măsuri este trecerea la proceduri electronice simplificate de tranzit, dar şi aşa lucrurile nu se vor simplifica. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a declarat luni convins că omologul său rus Vladimir Putin va continua acordul privind cerealele ucrainiene, dar până în prezent n-a existat nicio discuţie telefonică de ultimă oră.
