Fraţii Musulmani au revendicat luni, 18 iunie a.c., victoria candidatului lor, Mohammed Morsi, în alegerile prezidenţiale, cu 52% din sufragii. Anunţul a fost contestat de câmpul rivalului său, Ahmad Chafiq, fost prim-ministru al lui Hosni Mubarak şi candidat al armatei, care îl acuză pe Morsi că încearcă să fure victoria. Echipa de campanie a lui Chafiq afirmă că acesta a ieşit în frunte, repurtând 51-52%. Un membru al Comisiei electorale egiptene a confirmat, luni dimineaţă, că, într-adevăr, candidatul islamist a câştigat turul secund al alegerilor prezidenţiale. Anunţarea rezultatelor oficiale de către Comisia electorală este programată pentru joi, 21 iunie. Dacă victoria lui Mohammed Morsi se confirmă, ar fi pentru prima dată când un islamist ajunge în fruntea ţării şi a unui popor din lumea arabă, cu 82 de milioane de locuitori. Candidatul Fraţilor Musulmani a mulţumit staff-ului său de campanie şi celor care l-au votat, angajându-se să muncească „mână în mână cu egiptenii, pentru un viitor mai bun, pentru democraţie, libertate şi pace”. El a promis, de asemenea, „să-i servească pe toţi egiptenii, indiferent de convingerile lor politice sau religioase”. Ceremonia transferului de putere între Consiliul Suprem al Forţelor Armate (CSFA) şi noul preşedinte ales va avea loc la sfârşitul lunii, au anunţat luni generalii aflaţi la putere după căderea lui Mubarak, la 11 februarie 2011. „Armata va oferi puterea preşedintelui ales într-o mare ceremonie la sfârşitul lunii, la care întreaga lume va asista”, a spus generalul Mohamed al-Assar, membru al CSFA, citat de agenţia oficială de presă Mena. „Egiptul este o ţară democrată, modernă, care respectă ansamblul valorilor democratice”. Sute de simpatizanţi ai lui Morsi s-au afluit spre emblematica piaţă Tahrir, epicentrul contestaţiilor care au dus la căderea lui Mubarak, pentru a sărbători victoria candidatului lor. Următorul preşedinte, oricare ar fi acesta, va avea prerogative mai reduse decât cele din timpul juntei. Noile prerogative ale armatei au fost denunţate de Fraţii Musulmani şi partidele mişcării revoluţionare. Cum Adunarea Poporului, dominată de Fraţii Musulmani, a fost dizolvată sâmbătă, printr-o decizie a Curţii Constituţionale, pentru un viciu juridic în legea electorală, CSFA a anunţat, într-un comunicat, că îşi va exercita atribuţiile până la noi alegeri, pentru a crea un echilibru între puteri. În discuţii este şi elaborarea unei noi Constituţii, de către o comisie constituţională ce va reprezenta toate segmentele societăţii. UE a salutat, luni, piatra de hotar a alegerilor prezidenţiale, dar a cerut respect pentru o tranziţie democratică. O victorie a lui Mohammed Morsi ar însemna stingerea glasului republicii coloneilor, concepută de Gamal Abdel Nasser când a preluat puterea, în 1952. În 60 de ani, Egiptul coloneilor tineri, deveniţi între timp generali în retragere, a trecut de la socialismul pan-arab la capitalismul pro-american, dar progresul laic n-a schimbat fundamental mai nimic. Armata a rămas coloana vertebrală a puterii şi economiei. Până în prezent, toţi şefii de stat au provenit din rândurile armatei. Cercetător şi specialist în Armata egipteană, Tewfik Aclimendos estimează că „între Fraţi şi armată există un limbaj comun, dar nu este loc şi pentru unii şi pentru alţii. Proiectul instalării unui stat islamic este privit ca o castrare a armatei de prerogativele sale”. Nu este atât o dispută ideologică sau religioasă, ci o concurenţă între elite, care nu sunt pregătite, nici una, nici alta, să împartă privilegiile şi puterea.
