După cartea lui Michael Wolf „Foc şi furie”, apărută la începutul anului, despre actualul preşedinte Donald Trump şi anturajul său de la Casa Albă – cu mare succes în librării –, au urmat memoriile ex-directorului FBI, James Comey, sub titlul „A higher loialty: truth, lies and leadership”. Necruţătoare. Un adevărat best-seller. Care va apărea, dacă nu a şi apărut, şi în Hexagon. Locatarul de la Casa Albă este etichetat, fără menajamente, drept „mafiot, mincinos, germanofob, moralmente inapt a conduce SUA” ş.a.m.d. În acelaşi timp, invitat la posturile de televiziune, James Comey îşi continuă meciul personal cu Donald Trump, acesta la rândul său agrementându-i timpul liber, pe Twitter, cu mesaje belicoase, ca de pildă calificarea „de cel mai slab director FBI din istorie”. Până la un punct ar fi de înţeles duelul, dar deja linia roşie pare depăşită. Ce urmăreşte, totuşi, James Comey, dincolo de propria răzbunare, pentru demiterea sa, nu este altceva decât menţinerea duşmanului său într-o stare de baricadare nervoasă şi corodarea continuă a credibilităţii. Fostul numărul unu al FBI admite că a contribuit la înfrângerea lui Hillary Clinton, după ce în iulie 2016, într-o conferinţă de presă, calificase comportamentul acesteia ca „extrem de neglijent”, în funcţia de secretar de stat, prin folosirea unui server confidenţial pentru mesajele sale. Dacă nu ar fi deschis ancheta, în opinia sa, „Hillary Clinton ar fi devenit un preşedinte ilegitim”. Anunţul făcut cu 11 zile înainte de alegeri a avut însă efectul unei bombe. Pentru ca FBI să declare ulterior că nu a identificat nicio confidenţă în mesaje. Dar toată tabăra pro-Clinton crede şi acum că demersul lui James Comey a costat-o în alegeri. Unii îl consideră intrigant şi poate au dreptate. Cu toate acestea, James Comey lansează o dezbatere, incitantă, în spaţiul public, pe etica politică. Potrivit unui sondaj publicat de „Washington Post – ABC News”, popularitatea preşedintelui a crescut de la 36% în ianuarie la 40%. De luat în seamă. În luna noiembrie, anul acesta, sunt prevăzute alegeri legislative pentru reînnoirea Camerei Reprezentanţilor şi Senatului cu o treime. De regulă, un partid aflat la putere, pierde în general locuri la alegerile de la mijlocul de mandat. 43 de aleşi republicani, cifră record, au anunţat deja că nu doresc să-şi reînnoiască mandatul. Între aceştia, liderul republican de la Cameră, Paul Ryan, ceea ce constituie o surpriză. Deprimantă. Din tabăra democrată doar 19 aleşi au anunţat că nu doresc un alt mandat. Pentru a avea majoritatea la Camera Reprezentanţilor, dominată din 2011 de republicani, democraţii au nevoie de 24 de noi mandate. La Senat, în schimb, democraţii ar trebui să-şi conserve mandatele deţinute şi să obţină încă două, din câmpul advers. James Comey are propria strategie de luptă. El ştie să valorifice abuzurile de putere ale politicienilor, băncilor, antreprizelor, producătorilor, starurilor de cinema. Dacă îşi propune, de pe acum, o viitoare candidatură, pentru alegerile prezidenţiale este doar o supoziţie. În mod cert însă prepară ceva. Şi o face profesionist.
usted la persona talentosa
Comments are closed.