Comorile ascunse din Centrul vechi al Craiovei

1
804

Deși nu este unul de mare întindere, centrul istoric al Craiovei este considerat unul dintre cele mai frumoase din țară. Arhitectura deosebită a caselor, care s-au păstrat compacte în zona Lipscaniului, atrage și mai mult acum după ce fațadele au fost curățate. Arhitecții sunt convinși însă că, dincolo de pereții proaspăt zugrăviți, se ascund și alte comori, cum ar fi curțile interioare, prispele cu geamlâc și beciurile care au o vechime și mai mare decât cea a imobilelor în sine.

Nu doar fațadele caselor, ci sunt multe alte lucruri frumoase care mai pot fi văzute în centrul istoric al Băniei. Arhitecții din Craiova vorbesc despre o arhitectură interesantă care s-ar ascunde ochiului trecătorului dincolo de frontoanele plasate pe aliniamentul străzii Lipscani. Un lucru care nu se observă din stradă, cele mai multe case se continuă în partea din spate cu niște curți interioare. Deși nu sunt foarte mari și par mai degrabă strivite de ziduri, atrag prin pitorescul dat de vechimea locurilor. La fel de frumoase sunt și prispele cu geamlâc sau ferestrele cu obloane din lemn care încă mai există în câteva locuri și de care proprietarii nu s-au putut îngriji, lăsându-le aproape neatinse până astăzi.

Lipscănăria a ars și a fost reconstruită

Arhitecții vorbesc de o bogăție și mai mare. Beciurile care se află sub fiecare casă sunt cu mult mai bătrâne decât zidurile de la suprafață care pot fi admirate acum, după reabilitare, în adevărata lor splendoare. Contrastând cu totul în jur, cele mai multe dintre pivnițe se află într-o stare deplorabilă. „Craiova a ars pe la anul 1800, dar nu și pivnițele. Tot ce se vede acum pe Lipscani s-a reconstruit, dar s-a reconstruit peste pivnițele vechi. Nu s-a făcut niciodată un studiu temeinic în această privință, deși sunt câțiva autori care s-au ocupat și au scris despre istoria Craiova și ar fi ceva foarte interesant de aflat”, este de părere arhitectul Radu Ionescu, președintele Ordinului Arhitecților din România – Filiala Oltenia.

Pivnițele Craiovei de altădată

Pivnițele caselor din centrul istoric al Craiovei erau folosite întâi ca depozite de lemne, iar mai apoi ca locuri unde negustorii își păstrau marfa înainte de a o scoate la vânzare pe tejghelele de la stradă. Pentru că nici casele nu sunt foarte mari ca întindere, și beciurile sunt tot mici și înguste, dar arhitecții atrag atenția, în primul rând, la zidăria din care sunt construite. „Nu trebuie să ne uităm la faptul că multe dintre beciuri arată urât, sunt neîngrijite, poate chiar insalubre acum. Trebuie să ne concentrăm pe zidăria lor care este originală, de o vechime foarte mare, probabil cu câteva sute de ani în urmă, deci foarte valoroase”, a mai spus arhitectul Radu Ionescu.

Frumusețea locurilor, suprinsă în fotografii

Arhitecții din Craiova vor să scoată în evidență toate aceste detalii de arhitectură mai puțin cunoscută a Lipscănăriei de altădată. Ordinul Arhitecților din România – Filiala Craiova și-a propus să organizeze un concurs care să aibă ca temă redescoperirea comorilor din centrul vechi. Competiția va fi adresată arhitecților tineri, aceștia fiind provocați să surprindă, cu ajutorul lentilei aparatului foto, toate aceste locuri deosebite. ”Concursul va fi adresat arhitecților, în special celor tineri. Ei au foarte multă imaginație și ne bazăm pe tenacitatea și spiritul lor de a-i convinge pe oameni să-și lase proprietățile fotografiate, totul fiind pentru o punere și mai bine în valoare a acestui spațiu foarte frumos care este Lipscaniul nostru”, a mai spus Radu Ionescu. Concursul urmează să fie lansat în curând. Instantaneele vor fi prezentate apoi publicului în cadrul unei expoziții în aer liber care va fi organizată în Centrul vechi al Craiovei, care va fi atunci deja terminat.

1 COMENTARIU

  1. d-na prmar ar fi trebuit sa tina cont de ce u spus arhitecti despre refacerea centrului civic ==tote cladirile au suferit la cutremurul din 1977 de atunci nicio cladire nu a fost cosalidata ==la un nou cutremur majoritate acestor cladiri carora li sa aranjat fatada vor fi la pamint dar timpul ne va spune ca d-na primar nu va mai primar si cine va suferi ?

Comments are closed.