Italia: Centru-stânga îl propune pe Romano Prodi la preşedinţie

0
117
Romano Prodi

După două tururi anterioare în Parlamentul italian, desfăşurate joi, nu s-a reuşit alegerea unui preşedinte, augmentându-se suspansul asupra numelui celui chemat să deblocheze o criză politică. După ce, în primul tur, ex-sindicalistul Franco Marini – susţinut atât de centru-stânga, cât şi de dreapta – a obţinut un scor de 521 de voturi, mai aproape de majoritatea de 2/3 necesară (672 de voturi din totalul de 1.007), turul doi a permis măsurarea şanselor de către constituţionalistul Stefano Rodota (candidatul Mişcării 5 Stele), care n-a reuşit însă decât 230 de voturi, în timp ce Marini a primit numai…15. Mai multe scenarii sunt posibile în cazul unui nou acord între centru-stânga şi dreapta şi în discuţie au intrat ex-comisarul european Emma Bonino, dar şi fostul preşedinte al Comisiei Europene, Romano Prodi. Deocamdată, Pier Luigi Bersani, liderul Partidului Democrat (PD, stânga) a invitat la calm, făcând apel la numeroşii „tineri turci” ai partidului său şi la fostul adversar de la alegerile primare, dinamicul primar al Florenţei, Matteo Renzi. „Noua fază” evocată de Bersani îl vizează pe Romano Prodi, numai că acesta are o proastă relaţie cu Il Cavaliere, patronul partidului Poporul Libertăţii (PdL). Auzirea numelui lui Prodi a provocat furia dreptei, acesta fiind unicul lider al stângii care l-a înfrânt pe Silvio Berlusconi în două rânduri, în cadrul unor alegeri legislative. În plus, Berlusconi consideră că o eventuală alegere a lui Prodi în funcţia de preşedinte ar reprezenta un risc suplimentar pentru el, în contextul în care se confruntă cu numeroase probleme cu justiţia italiană. „Este o opţiune care divizează”, „este o alegere a rupturii”, „PD a făcut în 24 de ore totul şi contrariul, are electrocardiograma complet dată peste cap”, „opţiunea pentru Prodi este o rană pentru milioane de italieni”, sunt doar câteva dintre reacţiile principalilor lideri din cadrul partidului Poporul Libertăţii (PdL), formaţiunea lui Belusconi. Preşedintelui Giorgio Napolitano, în vârstă de 78 de ani, îi expiră mandatul la 15 mai a.c.. Un al treilea tur de scrutin s-a desfăşurat ieri dimineaţă, făcându-se toate diligenţele posibile pentru convenirea asupra unui candidat unic, în persoana lui Romano Prodi, aflat pe lista de 10 personalităţi preselectate, care a condus guvernul între 1996-1998 şi 2006-2008, dar, din păcate, s-soldat cu un nou eşec. Juristul Stefano Rodota (80 de ani) a obţinut cele mai multe voturi, peste 250. Buletinele albe au fost în număr de peste 460. Al patrulea tur de scrutin urma să fie organizat ieri seară, acum nefiind nevoie de o majoritate de 2/3, ci de o majoritate absolută (504 voturi). Stânga va fi reprezentată tot de Romano Prodi. Pentru Francesco Marchiano, politolog şi editorialist pe site-ul „Huffington Post” Italia, votul prezidenţial este „unul dintre cele mai oribile pe care le-a cunoscut Italia vreodată” şi „se derulează într-o ţară fără guvern, cu partide incapabile să fie de acord pe ceva”. Candidatura lui Marini fusese rezultatul unui compromis între stânga lui Bersani şi dreapta berlusconiană, în speranţa instalării unui guvern care să aibă majoritatea în Parlament. Dar acest acord a fost considerat un pact cu diavolul şi a provocat fronda tinerilor din partid şi, cum spuneam, a ambiţiosului primar al Florenţei, Matteo Renzi, care apără candidatura lui Romano Prodi. Directorul jurnalului „La Stampa”, Mario Calabresi, a catalogat drept „o catastrofă” ceea ce se întâmplă acum.