Suita de evenimente organizate în perioada 13 – 19 februarie 2023, pentru a marca împlinirea a 147 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, s-a încheiat duminică, printr-un simpozion organizat la Centrul „Constantin Brâncuși”, în cadrul căruia personalități cunoscute în domeniul istoriei și teoriei artei au tratat subiecte de cercetare și sinteză asupra operei marelui sculptor.
Manifestarea științifică s-a orientat asupra unor teme de real interes, precum „Atelierul lui Brâncuși“ și „De ce dormitează Muza lui Brâncuși“, teme de dezbatere propuse de reputați reprezentanți ai mediului academic – prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu, respectiv prof. univ. dr. Cristian Robert Velescu.
„Ziua în care marcăm 147 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși este și ziua care, la Craiova, vine să complinească o săptămână dedicată cu totul celebrării «Părintelui sculpturii moderne». Prin manifestarea de astăzi, ajungem la cel de-al 12-lea și ultimul eveniment din programul coordonat de Consiliul Județean Dolj, de-a lungul căruia am sărbătorit prin sculptură, film și artă fotografică, prin pictură, desen și grafică, prin muzică și literatură.
Am descoperit, în documente expuse în premieră, mărturii scrise ale unora dintre primii pași pe care Constantin Brâncuși i-a făcut chiar aici, la Craiova, pe drumul care avea să îl poarte către universalitate.
12 parteneri și-au unit eforturile pentru a oferi publicului aceste 12 repere aniversare și le adresăm mulțumirile și felicitările noastre tuturor celor care au conlucrat și s-au coordonat pentru reușita demersului. Craiova i-a dedicat lui Brâncuși acest templu, acest «omagiu în beton și sticlă», pentru că Brâncuși aparține și Craiovei, așa cum aparține Hobiței, Parisului, New Yorkului sau Canberrei. Și revenim la concluzia regretatului academician Răzvan Theodorescu, din care s-a desprins, de altfel, genericul sub care a fost așezat întregul nostru program: «El rămâne al lumii. Nu îl putem cantona. Este românul Brâncuși care aparține lumii.»
Februarie 2023 a însemnat pentru prima dată o săptămână consacrată lui Constantin Brâncuși la Craiova, dar am trăit acum începutul unei tradiții pe care Consiliul Județean Dolj și partenerii săi o vor onora, cu toată convingerea, și în anii care vor urma”, a declarat președintele Consiliului Județean (CJ) Dolj, Cosmin Vasile.
La simpozionul științific au mai participat vicepreședintele CJ Mihai Neațu, arhitectul Dorin Ștefan, cel căruia îi aparține conceptul unic al Centrului „Constantin Brâncuși“, managerul Muzeului de Artă Craiova, Emilian Ștefârță, precum și prof. univ. dr. Dinică Ciobotea.
Temele dezbătute în cadrul evenimentului organizat duminică prezintă interes atât pentru cercetătorii de artă, cât și pentru publicul larg. Atelierul lui Brâncuși a rămas în istorie nu doar pentru existența lui fizică, ci mai ales ca un spațiu generator de idei, căpătând el însuși dimensiune de operă, așa cum și Pontus Hulten, fondatorul și directorul Centrului „Georges Pompidou“, aprecia: „Atelierul lui Brâncuși din Impasse Ronsin 11 devine opera sa cea mai importantă, un comprimat al ideilor sale asupra artei, asupra sculpturii și mediului înconjurător.“
Într-o altă direcție de cercetare, „De ce dormitează Muza lui Brâncuși“ aduce în discuție ciclul brâncușian al Muzelor. Pornind de la tradiționala temă a portretului, mai precis de la portretul baroanei Renée Irana Frachon, Brâncuși oferă tipologiei muzei o ipostază neobișnuită, de vreme ce – devenită personaj al discursului plastic – muza e surprinsă în stare de somnolență. Punând în joc „pârghiile“ metodei iconologice, autorul își propune să ofere un răspuns, punctând totodată fragmente de cultură clasică transmise lui Brâncuși de Mario Meunier, ultimul secretar al lui Rodin și unul din vizitatorii atelierului sculptorului român.
