Frans Timmermans are reflexe… social-democrate?

0
74

Într-un moment delicat, din perspectiva viitoarei arhitecturi a Parlamentului European, în care principalele grupuri parlamentare – creştin-democraţii PPE şi social-democraţii din S&D – vor pierde din consistenţă, în favoarea extremei drepte şi a centrului, potrivit unui studiu Kantar Public, domnul Frans Timmermans (57 ani), prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene şi „oferta” social-democraţilor europeni pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, torpilează sistematic toate demersurile unuia dintre ultimile partide social-democrate aflate la guvernare în Europa. Prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar european pentru o mai bună legiferare, relaţii internaţionale, statul de drept şi Carta drepturilor fundamentale, Frans Timmermans este, dacă vreţi, folosind o replică moromeţiană un social-democrat anti… social-democrat. A mai transmis un mesaj belicos, în cursul zilei de ieri, într-un moment realmente neinspirat, complimentând gratuit activitatea doamnei Laura Codruţa Kovesi, care are nişte probleme, deloc minore, cu Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie, cu un deznodământ imprevizibil. Politician versat şi diplomat, Frans Timmermans, de regulă, nu a găsit de cuviinţă decât să critice vehement guvernul României şi când a fost cazul şi când nu a fost. Ceea ce nu a făcut şi nu face Manfred Weber, de pildă, candidatul PPE la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, când e vorba de Viktor Orban, liderul Fidesz, curtat, paradoxal, şi de Emmanuel Macron. Viktor Orban ar putea forma un nou grup politic cu peste 120 de mandate, în Parlamentul European, cu eurodeputaţii Marinei Le Pen, Matteo Salvini, olandezului Gerd Wilders şi cei ai PiS, partid condus de Jarosław Kaczynski. Nu ştim câţi eurodeputaţi social-democraţi va trimite Olanda în Hemiciclul de la Bruxelles, după alegerile din luna mai a.c., dar Frans Timmermans, ca vechi politician, ar putea observa că social-democraţii în Franţa, Germania, Italia, Grecia, Spania, unde contau în preferinţele electoratului, acum sunt în vădit recul. Dacă nu „varză” ca în Franţa şi Grecia. Şi întrebarea imediată: nu cumva şi prin contribuţia sa nemijlocită, prin devierile grupului socialist european de la o linie de conduită ideologică şi etică acceptată de alegători. Social-democraţii români au destule probleme, nu uşor de surmontat, în actul de guvernare. Cu toate acestea, în toate sondajele, sunt creditaţi cu şanse mari, şi inclusiv „Le Point” îi citează ca apţi să obţină un bun scor, la europarlamentare. Interesant este faptul că Frans Timmermans se interferează în demersul său cu liderul grupului ALDE din Parlamentul European, belgianul Guy Veerhofstadt, care a cerut printr-o scrisoare preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, să facă presiuni asupra guvernului României, pentru ca Laura Codruţa Kovesi să poată participa la procesul de selecţie pentru funcţia de procuror-şef european. Ce treabă are Guy Veerhofstadt cu „desemnarea procurorului-şef european”, cum se exprimă pe Twitter, e mai greu de înţeles. La sfârşitul săptămânii în curs (22-23 februarie a.c.), la Madrid, cu ocazia Congresului Partidului Socialist European (PES) se lansează manifestul „Un mare contract social pentru Europa”, în prezenţa lui Frans Timmermans. Care va fi ovaţionat, potrivit… cutumelor. Nu suntem convinşi că merită. Fiindcă social-democraţii europeni se sprijină doar pe România, Spania şi Portugalia. Reamintim că Spania are anunţate alegeri anticipate pentru luna aprilie, după căderea guvernului condus de socialistul Pedro Sanchez. De notat: noul Parlament European va conta pe 705 locuri, şi nu 751, o parte din mandatele britanice fiind redistribuite la nivelul statelor membre. Scrutinul va debuta la 23 mai, în Olanda, 24 mai în Irlanda, 25 mai în Letonia, Malta şi Slovacia, urmând ca la 26 mai să aibă loc în restul ţărilor europene. Votul este obligatoriu în Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia şi Luxemburg. Dacă Frans Timmermans, lipsit de carismă, cu un discurs destul de anost, este pentru socialiştii europeni, ca spitzenkandidat, o soluţie mai viabilă, decât a fost Martin Schulz, acum marginalizat în SPD, rămâne de văzut. S-ar putea totuşi, într-o împrejurare deloc îndepărtată, să aibă nevoie, în aspiraţiile sale, de voturile europarlamentarilor social-democraţi români. Şi suntem convinşi că le va primi. Fiindcă e vorba de politică.