Până în prezent, ajutorul militar american în Mali, dat Franţei, în lupta cu grupurile islamiste, s-a limitat la susţinerea cu „materie informativă”, punerea la dispoziţie a unor avioane de transport C 17 şi măsurile de realimentare în zbor. Americanii nu doresc să coopereze cu armata maliană, întrucât actualii lideri politici de la Bamako au acces la putere în urma unei lovituri de stat, a subliniat senatorul american Chris Coons, preşedintele subcomisiei de afaceri externe a Senatului pentru Africa. Se poate spera „la un ajutor suplimentar al SUA în această regiune şi altele, dar (…) legea americană interzice o asistenţă directă a armatei maliene după un puci”, a declarat presei, la Bamako, senatorul american. „După o revenire la democraţie este probabil că noi vom relua asistenţa noastră directă faţă de armata statului Mali”, a mai spus senatorul. Acesta se află în Mali în fruntea unei delegaţii a Congresului SUA, compusă din republicani şi democraţi, pentru a-l întâlni pe preşedintele interimar, Diocounda Traore, şi responsabili militari francezi şi africani. Premergător loviturii de stat din martie 2012, ajutorul american consta în principal în misiuni de instruire şi furnizare de echipament militar, inclusiv vehicule. Când asistenţa militară va fi reluată, ea va fi adecvată la noile nevoi, mai ales că priorităţile s-au schimbat foarte mult. Perspectiva ajutorului militar american, amânată după alegeri, complică într-un fel situaţia cu privire la data organizării acestora. Preşedintele interimar, Diocounda Traore, şi-a exprimat speranţa organizării alegerilor până la 31 iulie, dar această dată este considerată prematură de către unii, având în vedere problemele cu care se confruntă ţara: atacurile insurgenţilor, divizarea armatei şi strămutarea de populaţie. Ministrul Administraţiei Teritoriale din Mali (de Interne), Moussa Sinko Coulibaly, a declarat că „termenul din iulie poate fi revizuit dacă este necesar”.
