Anul 2022 ne îndeamnă la o introspecție serioasă asupra trecutului secular, ce a marcat viața culturală și științifică a Craiovei. Pentru cei în cunoștință de cauză, dar mai cu seamă pentru toți cei care caută motivele apartenenței la o istorie și viață cu multe valențe laudative, prin prisma marilor spirite ce au modelat destinele românilor, colectivul de cercetători ai I.C.S.U. „Nicolăescu-Plopșor” din Craiovaesteonorat de a scoate la lumină opera și eforturile celor care, acum o sută de ani, au pus bazele unei reviste care dăinuie și în prezent.
Revista „Arhivele Olteniei”– un simbol al Craiovei, o referință de mare anvergură intelectuală a anilor interbelici, mai exact începând cu anul 1922, este, în acest an, la prag aniversar. O cronologie a sutelor de articole și materiale publicate în paginile sale este, evident, deloc facilă, dar rămâne un imbold pentru toți cei care cred în vocația universală a culturii și știintei.
Context istoric prielnic
Oltenia a iradiat în spiritualitatea românească încă din veacurile trecute, cu preocupările de carte și învățătură pe care le-a avut prin intermediul clasei boierești, al fețelor bisericești și al voievozilor acelor vremuri. Și, anticipând parcă contemporaneitatea, după Colegiul Sf. Sava din București care devine o reputată școală în limba română la 1818, pe locul secund se situa, în anul 1826, Școala Centrală din Craiova, ce devenea cea de-a doua școală de grad mediu în limba română din Țara Românească.
În timp, la 1878, Bogdan Petriceicu Hașdeu, un spirit enciclopedic și un erudit de excepție, publica „Originile Craiovei”, unde dezvolta teoria conform căreia Oltenia a fost o veritabilă vatră a romanizării, cu tot ceea ce însemna aceasta mai bun, demontând cu argumente mitul că: „Terminând, nu pot a nu atinge o cestiune cam asemenatăcu aceia prin care am început studiul de față. Am vedut că fundațiunea Craiovei de către nemuritorul împărat romano-bulgar Ionitițu, ori-cât de măgulitoare ar fi ea pentru noi, este o pură fabulă.Cu atat și mai mult însă nu poate fi decat o pură fabulă încercarea unor archeologi de a identifica cu ori-ce preț Craiova cu câte un nume geografic din anticitate”.
1922 – începutul unui destin publicistic enciclopedic
Prin urmare, dacă la 1922, câțiva mari cărturari ai vremii decid să scoată sub lumina tiparului o revistă trimestrială, în paginile căreia să se regăsească semnăturile unor personalități precum Nicolae Iorga, C.S. Nicolaescu-Plopșor, C.D. Fortunescu, nu este deloc o coincidență. „Ne dăm foarte bine seama de nevoia ei; ne dăm asemeni seama că în întreaga Oltenie se găsește atâta material documentar pentru trecutul nostru, pentru istoria neamului nostru, încât a nu stimula și canaliza cercetările oamenilor de bunăvoință pe acest teren, ar fi fost o neiertată greșală, dar ne dăm și perfect seama de dificultățile nenumărate, atât de ordin material, cât și moral și intelectual, ce întâmpină azi publicațiunile în genere și în special cele cu character științific. Ezitarea noastră e rea dar firească, și trebue să o mărturisim, niciunul din noi n’avea curajul să-și ia asupră și inițiativa și răspunderea unei astfel de publicații”, scria dr. Charles Laugier în Primul Cuvânt din primul număr al revistei Arhivele Olteniei.
Sub conducerea acestuia, revista și-a început existența în vremuri deloc liniștitoare, iar apelul distinsului om de carte, dr. Charles Laugier, este pertinent și subliniază imperativul universal de a ne depăși stadiul de morală primitivă și de a continua tradiția de muncă și jertfă: „Cum o înfățișează numele, revista va nota toate mișcările de actualitate și mai cu seamă va cerceta și publica material documentar pentru trecutul Olteniei. Nu e colț al țării noastre, în care românismul să se fi păstrat mai curat ca grai și obiceiuri; nu e regiune din țara noastră care să se prezinte mai omogenă și sub o formă mai compact românească și a ajuns banal să se spună că Oltenia este leagănul tuturor mișcărilor mari ale neamului și totuși, încetul cu încetul, spiritul de oltean, dragostea și mândria de oltean, par a se pierde, scufundându-se în apa mai mare și mai adâncă, dar mai puțin cristalină, a României Mari” (AO, Anul 1, nr. 1, 1922, p. 3).Revista avea să fie condusă în primii patru ani de Charles Laugier, ulterior, în intervalul 1926-1943, conducerea aparținându-i lui C.D. Fortunescu, cel care în primul an a fost secretar de redacție. Din comitetul de conducere au făcut parte, inițial, St. Ciuceanu (prof. Craiova), T. Bulat (prof. R. Vâlcea) și Al. Bărcăcilă (prof. T. Severin). Din cel de-al doilea an de existență, când revista apare din două în două luni, comitetul de redacție își va lărgi componența cu noi colaboratori, printre care: N. Plopșor, Gh. Chițu, C. Gerotă, N. Gh. Dinculescu.
Necesitatea apariției, apreciată ca cea mai de seamă realizare a societății „Prietenii științei”, are în vedere că „în întreaga Oltenie se găsește atâta material documentar pentru trecutul nostru, pentru istoria neamului nostru, încât a nu stimula și canaliza cercetările oamenilor de bunăvoință pe acest teren, ar fi o neiertată greșeală…” (AO, Anul 1, nr. 1, 1922, p. 1).
Dacă s-ar crede că revista ar fi avut o vocație regională, prin simplul fapt că apărea în provincie, amplitudinea și reverberațiile articolelor publicate în paginile sale au dovedit accederea la problematica națională. Însuși Nicolae Iorga argumentează acest aspect într-un articol din primul număr al revistei Arhivele Olteniei. Și, pornind de la titlul ales, „Regionalismul Oltean”, marele istoric al românilor arată că: „viața unei țări nu se alcătuiește din forme perfecte cu îngrijire ierarhisate, ci din vitalități locale care adunate dau marea vitalitate generală” (AO, Anul 1, nr. 1, 1922, p. 5).
Continuitate și recunoaștere științifică
Revista a apărut sub format obișnuit de carte, 16×24 cm, păstrat și în prezent și a fost imprimată,la început,la tipografia Scrisul Românesc SA, iar din anul 1937 la Tipografia Ramuri. Caracterul enciclopedic al revistei este reliefat de domeniile asumate: istorie, îndeosebi arheologie, geografie, folclor, literatură, artă, învățământ, presă, biblioteconomie, știință, medicină ș.a. Revista își asumă de la început lămurirea unor date și evenimente importante din istoria României: formarea poporului român și continuitatea sa în spațiul carpato-dunărean, permanența ideii de libertate, independență și unitate națională, vechimea și originea Craiovei, instituții și dregătorii feudale (bănia și căimăcămia), genealogia unor mari familii boierești (Craioveștii, Buzeștii, Brădeștii, Crețeștii, Bengeștii, Jienii, Obedenii etc.) sau domnitoare (Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Constantin Brîncoveanu, Constantin Mavrocordat etc.).
În perioada ianuarie 1922-decembrie 1943 au fost publicate 130 de numere, un merit deosebit pentru apariția acesteia în anii ultimului război mondial avându-l C. D. Fortunescu, căruia i s-au alăturat și alți colaboratori fideli ai revistei, istorici, critici literari, folcloriști, naturaliști etc.
După un timp în care și-a încetat activitatea, Seria nouă a revistei „Arhivele Olteniei” şi-a început apariţia în anul 1981, la inițiativa colectivului de cercetători de la Institutul craiovean, condus de Ion Pătroi, directorul institutului la acea vreme,ca publicaţie anuală, trăsătură pe care o păstrează şi astăzi. Un adevărat liant peste timp și o recunoaștere firească a înaintașilor. Revista apare, în prezent, sub egida Academiei Române şi este editată de Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor” din Craiova. Are caracter multidisciplinar, iar în paginile sale sunt publicate materiale originale din diverse domenii: arheologie, istorie, filologie, etnologie, filosofie, sociologie, economie şi drept, aparținând unor personalități recunoscute ale mediului academic, precum și ale lumii științifice locale, naționale și internaționale.Ca o recunoaștere a valorii sale științifice, revista este evaluată de Consiliul Național al Cercetării Științifice în categoria B în domeniul Istoriei și studiilor culturale și este indexată în baze de date internaționale recunoscute de forurile academice din țară.
La împlinirea a 100 de ani de la apariția primului număr al revistei, colectivul de cercetători din cadrul Institutului de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu – Plopșor” din Craiova propune un proiect pentru aniversarea evenimentului. În cadrul acestuia vor fi organizate mai multe manifestări științifice și culturale având ca scop evidențierea rolului pe care revista Arhivele Olteniei l-a avut și îl are în viața științifică și culturală românească:
- 31 martie 2022 – workshop online: „Revista Arhivele Olteniei, Serie veche”
- 12-13 mai 2022 –Simpozionul național cu participare internațională: „Publicații culturale și științifice româneș Arhivele Olteniei 1922-2022”
- 4 noiembrie 2022 – work shop online „Revista Arhivele Olteniei în viața științifică și culturală românească”.
Cercet. șt. III, dr. Anca Ceaușescu
Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu – Plopșor”
