„Prima mea prioritate în calitate de preşedinte al Comisiei va fi aceea de a consolida competitivitatea Europei şi de a stimula investiţiile în vederea creării de locuri de muncă”. (Preşedintele CE, Jean-Claude Junker, iulie 2014)
La finele anului trecut, Comisia Europeană a trimis spre analiză către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii un Plan de Investiţii pentru Europa. „Avem nevoie de investiţii mai inteligente, mai multă atenţie, mai puţină reglementare şi mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor publice disponibile la nivelul UE”, a spus la acel moment Jean-Claude Junker.
În aceste condiţii s-a stabilit să se înfiinţeze Fondul European pentru Investiţii Strategice, care presupune o mobilizare a unor investiţii suplimentare de cel puţin 315 miliarde euro, în următorii trei ani, maximizând impactul resurselor publice şi deblocarea investiţiile private. Acesta este planul propus de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Fondul va fi deschis contribuţiilor din partea statelor membre direct sau prin intermediul băncilor naţionale de promovare economică. În comparaţie cu structurile existente, fondul va avea un profil de risc diferit, va furniza surse suplimentare de capacitate de asumare a riscurilor şi va viza proiecte care să producă o mai mare valoare societală şi economică, completând proiectele finanţate în prezent prin intermediul BEI sau prin programele existente ale UE. Pentru instituirea Fondului european pentru investiţii strategice, în cadrul bugetului UE va fi creată o garanţie de 16 miliarde euro în sprijinul acestuia. BEI va angaja cinci miliarde de euro.
Fondul va dispune de la bun început de resurse semnificative
Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele PPE, susţine că Banca Europeană de Investiţii va demara proiectul utilizând propriile fonduri, începând cu ianuarie 2015. Fondul va dispune de la bun început de resurse semnificative, fiind totodată în măsură să îşi extindă activităţile în timp. Statele membre, direct sau prin intermediul băncilor lor naţionale de promovare, vor avea posibilitatea să contribuie la fond sub formă de capital. «Săptămâna trecută, la Parlamentarul European, la Strasbourg, s-a lansat acest plan de investiţii, care va contribui la dezvoltarea economică şi la crearea de noi locuri de muncă. Vom avea în următoare perioadă dezbateri despre acest plan de investiţii, sunt foarte multe discuţii pe marginea acestui plan. Există un fond de garantare creat alături de Banca Europeană de Investiţii (BEI), la care bugetul european contribuie cu 16 miliarde de euro. Primele tranşe din această sumă vor fi luate din facilitatea de colectare a Europei şi din planul de cercetare „Orizont 2020”. Pe baza acestui fond se consideră că BEI poate să îşi crească capacitatea de creditare până la 70 de miliarde de euro şi apoi prin multiplicare, prin utilizarea banilor privaţi care există în bănci, dar care nu au în acest moment siguranţa investiţiilor, să se ducă la 315 miliarde», a explicat deputatul european, în cadrul unei conferinţe de presă.
Stimularea investiţiile pentru a sprijini ocuparea forţei de muncă
Statele membre, precum şi autorităţile regionale, au rolul clar de a realiza reformele structurale necesare, de a-şi exercita responsabilitatea bugetară, de a asigura certitudinea în materie de reglementare şi de a stimula investiţiile pentru a sprijini ocuparea forţei de muncă şi creşterea economică. „Toate statele membre pot să depună proiecte. România a trimis o listă de proiecte, dar, după părerea mea, complet nepregătită. La unele proiecte, la partea tehnică apare precizat faptul că nu au studii de fezabilitate. Au probleme de la început şi atunci nu înţeleg de ce să fie trimise acolo. Sper ca România să se mobilizeze foarte repede şi să încerce să obţină finanţări pe diverse proiecte pe acest fond de investiţii. Se preconizează ca acest fond să lucreze din iunie, anul acesta, ceea ce înseamnă că proiectele trebuiesc trimise foarte repede. Există un comitet de specialişti care va analiza nivelul de viabilitate a proiectelor, deci este nevoi de mobilizare foarte rapidă”, a mai spus europarlamentarul Marian Jean Marinescu.
Impactul fondurilor structurale şi de investiţii europene poate fi amplificat şi mai mult
Acest Plan de investiţii va completa eforturile respective şi se va baza pe trei componente care se consolidează reciproc: în primul rând, mobilizarea unor investiţii suplimentare în valoarea de cel puţin 315 miliarde de euro în următorii trei ani. În al doilea rând, iniţiative specifice pentru a garanta că aceste investiţii suplimentare răspund nevoilor economiei reale. Şi, în al treilea rând, măsuri care să asigure un mediu mai previzibil în materie de reglementare şi să înlăture barierele din calea investiţiilor, sporind atractivitatea Europei şi, astfel, amplificând impactul planului. Fondul european pentru investiţii strategice va sprijini finanţarea de risc pentru IMM-uri şi întreprinderile cu capitalizare medie din întreaga Europă, bazându-se pe Fondul european de investiţii în ceea ce priveşte implementarea operaţională. Pe lângă cele 315 miliarde de euro mobilizate de Fondul european pentru investiţii strategice, impactul fondurilor structurale şi de investiţii europene poate fi amplificat şi mai mult. În perioada 2014-2020, prin fondurile structurale şi de investiţii europene vor deveni disponibile pentru investiţii 450 miliarde euro (630 miliarde euro, dacă se include şi cofinanţarea naţională).
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker: „Această investiţie suplimentară ar trebui să se axeze pe infrastructură, în special pe reţelele de bandă largă şi de energie, precum şi pe infrastructura de transport în centrele industriale; pe educaţie, cercetare şi inovare, energia din surse regenerabile şi eficienţa energetică. O sumă semnificativă ar trebui să fie direcţionată către proiectele care pot ajuta generaţiile mai tinere să revină în câmpul muncii”.
