Braloştiţa: Nici o treime dintr-o poveste lungă, chiar lungă

0
2588

Nu se ajunge chiar uşor la Braloştiţa, comună cu şase sate -Sfircea, apoi satul de centru, Valea Fântânilor, Ciocanele, Racoviţa-, unul în continuarea celuilalt şi, în sfârşit Schitu, cu o aşezare asimetrică a desenului, care îşi întinde hotarele până aproape de graniţa cu judeţul limitrof, Mehedinţiul. Locuitorii, 3600 la număr, după ce la recensământul din 2002 erau 4200, alcătuiesc o comunitate teafără, dârză, harnică, trufaşă, ca şi când o putere mai mare decât rânduiala firească a firii ar potenţa aripile unui elan neobişnuit de a munci coame zburlite de deal, nu rareori calice în a răsplăti o trudă neostoită, sau văi priporoase, uneori mai generoase. Comuna pare ascunsă între dealuri semeţe, -suntem într-o subdiviziune colinară- acoperite fie de pâlcuri de pădure, cu cer, gârniţă şi stejar, fie cultivate de adevăraţii lor proprietari. Paradoxal, în zilele din urmă, tractoarele călcaseră pământul lăsând în urma lor brazde reavene, care prinse de  gerurile iernii vor permite în primăvară să fie lucrate mai uşor. Într-o descriere generală, Braloştiţa pare o insulă între DJ 606A (Breasta, Coţofeni, Scaieşti, Argetoaia şi Piria) şi DN6, cu o parte dintre terenurile ei agricole, cele mai fertile, în Lunca Jiului. Şi primarul Amza Dumitru, la al doilea mandat, chiar a ţinut cu tot dinadinsul să ne arate comuna şi să ne spună câteva lucruri neştiute. Cam 800 de braloştiţeni sunt plecaţi afară (Spania, Italia, Germania, Elveţia) dar care acum de sărbătorile de iarnă vor veni acasă, cum au făcut-o mereu, chemaţi de obiceiuri tradiţionale şi bineînţeles rude. Casele noi ridicate în anii din urmă, cu alură de vile domină privirea, ca şi autoturismele parcate la tot pasul estompând într-un fel tot ce aparţine unor ani mai îndepărtaţi. E interesantă povestea Braloştiţei, fiindcă istoria ei de toată ziua nu a înregistrat numai pierderi, ci şi câştiguri temeinice, netranscrise într-o monografie a comunei, fiindcă ciudat, devenind literă scrisă, pierd subit din puterea de a înrâuri cugete. Oricum, trecutul fiecărui sat, din cele enumerate, nu se înfăţişază ca un lanţ de întâmplări mai mult sau mai puţin fericite, mai mult sau mai puţin dramatice, dar oricum mărturisesc o zbatere, o speranţă, îndreptate implicit spre un ţel. Un paradox: localnicii au puţin pământ pe care îl cultivă, şi nu s-au înţeles să facă asociaţii, preferând să-şi lucreze terenurile “în familie”. Doar Iepure Dumitru şi Ionuţ Jianu deţin exploatări agricole mai mari, în timp ce Constantin Osiac are renumele de destoinic crescător de vaci cu lapte. O realitate geografică, în aparenţă parcă neclintită, dată pentru totdeauna, s-a dovedit a fi mai puţin implacabilă decât credeau oamenii locului, care au reinterpretat cu curaj o convenţie cu natura, convinşi că sub soarele acestei lumi se poate trăi şi altfel, decât răbdător şi pasiv. La avuţia de astăzi a comunei s-a ajuns prin nesomn şi tenacitate, nu prin tragere de cifre din alte cifre. Braloştiţa, un peisaj pe care nimeni nu l-a pictat, poate privi ziua de mâine, ca şi alte aşezări doljene, cu o mândrie inefabilă. Primarul localităţii, Dumitru Amza ştia, când ne-a invitat să ne arate comuna, că o să rămânem uimiţi de cadrul natural, care o străjuieşte, şi de modul în care gospodăreşte comuna, în care toţi locuitorii, cu care ne-am întâlnit, fie l-au claxonat dacă se aflau în autoturisme, fie l-au salutat cu decenţă, un semn al respectului de care se bucură. 

Braloştiţa este comuna care îi aduce pe fiii satului înapoi acasă din Diaspora. Localitatea se află la o distanţă de aproximativ 30 de km de municipiul Craiova şi la 15 km de oraşul Filiaşi. Priveliştea este una efectiv încântătoare, localitatea fiind situată pe Valea Racoviţei, pe Dealul Corbului şi Cotina, pe dealurile Braloştiţa, Spaiongiului şi Hunia. Comuna văzută de pe coline pare dintr-o carte de poveşti. De vreo 10 ani de zile, în comună au început să se facă investiţii masive în imobiliare. Tinerii plecaţi la muncă în Germania, Spania, Elveţia îşi investesc banii obţinuţi cu trudă acasă, la Braloştiţa, în case impozante, cu tot ceea ce le asigură confortul, aşa cum au văzut că se trăieşte în occident. Desigur, este o mare provocare şi pentru edilul localităţii, Dumitru Amza, un gospodar care ştie că în 2019 nu poţi să mai trăieşti fără apă curentă, drumuri asfaltate şi canalizare.

Racoviţa, localitatea celor din Diaspora

Comuna Braloştiţa este alcătuită din satele: Braloştiţa, Ciocane, Racoviţa, Schitu, Sfârcea şi Valea Fântânilor şi locuiesc aici în jur de 3684 de suflete, cu vreo 600 mai puţini cetăţeni comparativ cu 2002. Racoviţa este mândria primarului, aici numărul locuitorilor a crescut, satul s-a modernizat, au apărut case noi, cele vechi s-au reparat şi s-au modernizat iar edilul face tot ceea ce îi stă în putinţă ca locuitorilor să le lipsească nimic. „Aici locuiesc mulţi care muncesc în străinătate. De sărbători vin acasă, atunci discut cu ei şi văd ceea ce ar trebui să fac ca să-i determin să se întoarcă acasă. Chiar astăzi m-a anunţat un cetăţean, care muncea în Germania, că nu mai pleacă că şi-a găsit un job la Craiova şi că rămâne acasă. Mă bucură enorm când aud că cetăţenii din comuna pe care o administrez nu vor să mai plece pentru că şi-au făcut un rost, şi-au reparat casa şi au găsit şi un loc de muncă bun la Craiova. Fac naveta. Se asociază câte trei-patru şi merg pe rând cu maşina la serviciu. Mulţi muncesc la Ford. Şi este foarte bine pentru că avem bani pentru investiţii”, ne-a explicat primarul localităţii Braloştiţa Dumitru Amza. Din păcate, există şi o localitate extrem de îmbătrânită, Sfârcea şi asta pentru că natalitatea a scăzut foarte mult. Aceste sate, spre est, se integrează în Valea Jiului, iar, spre vest, formele de relief sunt reprezentate de dealurile de piemont ale Platformei Strehaia. 

Un proiect de anvergură- asfaltarea DC 160

Cetăţenii comunei au solicitat administraţiei modernizarea drumurilor, să li se asfalteze străzile, iar primarul a creionat repede un proiect de modernizare a infrastructurii, în cadrul căruia este cuprins DC 160. În 2018, s-au asfaltat în jur de 800 de metri, pe strada Codrului, vreo 570 m în satul Racoviţa, iar în Sfârcea, aproximativ 160 m. Acum se pregătesc vreo 900 m, pentru a fi asfaltaţi în 2020. Ieri se făcea decopertarea zonei, urmând ca anul viitor, cum vine primăvară să se asfalteze.  „98% din comună are apă curentă. Acum mai avem de făcut canalizarea. Avem deja un proiect, finanţat prin Fondul de Investiţii, sunt vreo 35 de km de canalizare, în localităţile Braloştiţa, Valea Fântânilor şi Sfârcea. În 2019 nu mai e un lux, cred că este o normalitate. Nu poţi să aduci Diaspora acasă dacă nu le asiguri şi nişte condiţii. Mulţi nu au plecat doar pentru bani, ci şi pentru a duce o viaţă normală, iar viaţă normală înseamnă şi infrastructură şi apă curentă şi canalizare şi şcoli pentru copilaşi. Tot pe mandatul meu s-a extins reţeaua de iluminat stradal şi am consolidat o fântână, care a fost construită în 1914, cu apă rece şi cristalină”, a mai spus edilul localităţii.

420 de elevi, două şcoli şi patru grădiniţe

Braloştiţa nu stă rău nici la infrastructura şcolară. 420 de copilaşi învaţă în condiţii decente în două şcoli şi patru grădiniţe. Şcolile cu clase I-VIII se află în localităţile Braloştiţa şi Valea Fântânilor, iar grădiniţele în Ciocane, Racoviţa, Schitu şi Sfârcea. Micuţii sunt transportaţi la şcoli şi grădiniţe cu două microbuze şcolare. Luna trecută, printr-un parteneriat cu o Asociaţie din Belgia, care a donat Primăriei Braloştiţa suma de 10.000 de euro, s-a finalizat construcţia la acoperişul unei şcoli. Colaborarea cu belgienii datează din 1990. S-au înfrăţit localităţile şi de atunci se fac fel şi fel de schimburi culturale, educaţionale, sociale, precum şi pe linie de administraţie. Belgienii au sponsorizat chiar tarnsportul elevilor din Braloştiţa care au vrut să meargă la liceu şi să-şi continue studiile. Primarul Dumitru Amza îl evidenţiază pe învăţătorul Ciocârlan Florică şi spune că învăţământul din Braloştiţa este strâns legat de numele acestui cadru didactic, cu peste 35 de ani de activitate. Ieri, pe cei mici îi vizitase Moş Crăciun şi erau tare bucuroşi, abia duceau plăsuţele cu dulciuri şi jucării. Ei i-au cântat Moşului cântece şi i-au recitat câteva poezii. P „Copiii se ocupă cu cartea, iar părinţii lor fac agricultură. Anul acesta, pentru prima oară, s-a cultivat în cantităţi mari floarea soarelui, iar producţia una record, a fost dusă la baza de la Filiaşi. Alţii, care nu au fost suficienţi de inspiraţi, au cultivat grâu şi porumb. Avem şi o fermă de animale, dar aceasta nu este o îndeletnicire de bază în comuna noastră”, a completat primarul Amza.

Reportaj realizat de MARGA BULUGEAN şi MIRCEA CANŢĂR

Foto : TIBI BOLOGH