Keir Starmer premierul Marii Britanii a declarat la summit-ul G20 că ţara sa trebuie să dubleze sprijinul pentru Ucraina, în timp ce surse diplomatice au informat că se aşteaptă ca alte ţări europene să urmeze exemplul SUA. Premierul britanic a spus că deşi nu va intra în detalii operaţionale, va face mai mult pentru a ajuta Ucraina, a cărei reţea de electricitate a fost afectată de un nou val de bombardamente ruseşti. Donald Trump a rămas tăcut cu privire la această problemă, în schimb fiul său Donald Jr. a acuzat complexul industrial-militar că vrea să obţină un război mondial, înainte ca tatăl său să intre în mandat. Rachetele Storm Shadow, promise de Marea Britanie, au o rază de acţiune de 250 km, similiară cu cele americane ATACMS. Dacă ministrul german de Externe, Annalena Baerbock a descris decizia lui Biden ca importantă şi esenţială, un purtător de cuvânt al guvernului german a spus că Berlinul nu va furniza Kievului rachete Taurus cu rază lungă de acţiune. Rusia a promis un răspuns palpabil, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Preşkov reamintind poziţia liderului rus, exprimată în septembrie, că mişcarea de a permite Kievului să folosească arme cu rază lungă de acţiune, împotriva ţintelor din interiorul Rusiei, va însemna că NATO este în război cu Moscova. Astăzi, preşedintele rus Vladimir Putin a actualizat doctrina nucleară a Rusiei, la două zile după ce omologul său american, Joe Biden, a acordat Ucrainei permisiunea de a lovi ţinte în adâncul teritoriului Rusiei, cu arme produse de SUA. Conform doctrinei actualizate, Moscova va considera agresiunea oricărui stat non-nuclear –dar cu participarea unei ţări nucleare- un atac comun asupra sa. Federaţia rusă îşi rezervă dreptul de a folosi arme nucleare în cazul unei agresiuni, folosind arme convenţionale împotriva sa sau a republicii Belarus. Descurajarea militară este un pilon al doctrinei militare ruse, dar revizuirea pare să extindă definiţia a ceea ce era considerat agresiune împotriva Rusiei.
