Ieri, Universitatea din Craiova a găzduit susţinerea publică a tezei de doctorat a sculptorului şi graficianului Lucian Irimescu. „Cercetări privind grafic-designul şi machetarea ambalajului destinat vinului ca produs finit” este titlul lucrării, prin care artistul craiovean propune noi abordări ale cercetării de profil din perspectiva laturii culturale. Erudit, tonic, modest, cântărind foarte atent cuvintele şi cu o frazare impecabilă, Lucian Irimescu a oferit asistenţei formată din reputaţi specialişti şi cadre universitare, argumente că istoria vinului face parte din cultura universală, pe care graţie pregătirii profesionale, un artist de talia sa o poate modela în noi şi variate forme de înţelegere şi asimilare.
Născut la 2 iunie 1962, la Craiova, artistul Lucian Irimescu a absolvit Academia de Arte „Nicolae Grigorescu”, Bucureşti în anul 1989. Este membru în Uniunea Artişilor Plastici din România, cu lucrări în colecţii expuse în mai multe ţări. Acumulând expertiză de profil, an de an, perfecţionând o materie pe cât de provocatoare, pe atât de importantă pentru patrimoniul cultural universal, precum este arta grafică, plastică, Lucian Irimescu a decis, iată, acum, la cei 54 de ani ai săi, să întregească o carieră închinată Artei, prin susţinerea publică a tezei de doctorat.
Evenimentul a avut loc, ieri, la Universitatea din Craiova, în prezenţa unui auditoriu specializat. Lucrarea poartă titlul „Cercetări privind grafic-designul şi machetarea ambalajului destinat vinului ca produs finit” şi „este o nişă descoperită de domnul profesor Nicolae Giugea”, după cum a precizat, încă, de la început Lucian Irimescu.
Sticla este haina vinului
Cu o erudiţie savuroasă, Lucian Irimescu a făcut o prezentară a tezei de doctorat, trecând precum personajul central dintr-un spectacol de balet, prin toate capitolele lucrării, menţionând că, „fiind de formaţie artist şi creator a trebuit să structurez teza pe o treime, documentare, şi două treimi, tendinţe de predictibilitate”.
„Istoria vinului înseamnă 8.000 de ani în urmă. Cea a ambalajului este de la apariţia tiparului. M-am apropiat de vin, alegând acele tehnici care se aproprie de respectarea calităţii vinului. Fotografia a adus cu sine, ulterior, o dezvoltare a comunicării şi a generat un salt extraordinar al cunoaşterii. Ideea de materie comunicată prin scris ajunge să se transforme, apoi, în spirit. Prin această teză, cei care vor citi despre imagine, sper să înţeleagă funcţia estetică a imaginii. Invitaţia mea este să atingeţi etichetele, ele comunică tactil cu spiritul vinului. Mare parte din documentarea mea s-a făcut în biblioteci, academii şi universităţi. La Muzeul de Istorie din Bucureşti am găsit doar 12 albume de monede antice şi singura monedă care vorbeşte de Dacia Romană este găzduită de British Museum. Mi-aş fi dorit să fie la noi. Cel mai vechi vin descoperit este cel într-un mormânt roman, la 1867”, a punctat printre altele Lucian Irimescu, cel care, l-a finalul expunerii, a primit recomandarea membrilor comisiei de evaluare a tezei de doctorat de a i se acorda titlul academic de doctor.
„Suntem într-o perioadă de reconstrucţie”
Coordonatorul tezei, prof.univ.dr.ing. Nicolae Giugea, a subliniat că „lumea este dominată de trei culturi: a berii, a vodcii şi a vinului. Acolo unde s-a băut vin de calitate, s-au dezvoltat cultura, arta iar bucătăria din zona vinurilor a ajuns la un nivel înalt. Am avut şi perioade de apogeu, dar şi de regres. Acum suntem într-o perioadă de reconstrucţie. Cei care spun că vinurile din România sunt poşircă, nu au habar de realitate. Rata de absorţie a fondurile în viticultură a fost de 140%, prin redistribuiri de la alte capitole. Consider că afirmaţia, «primul pas spre socializare a fost prima invitaţie la masă a unui străin, când i s-a oferit o cupă cu vin», este de mare valoare. Un mare agricultor şi producător de vinuri din Dolj spune că, poate hrăni trei luni de zile populaţia, dar că pâinea este anonimă, pe când vinul iasă din anonimat, chiar din clipa în care vezi sticla”.
