Premierul Victor Ponta a declarat, sâmbătă, la Bistriţa, că propunerea preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, privind bugetul UE, este cu 8 miliarde mai puţin pentru România, iar preşedintele Traian Băsescu trebuie să voteze împotriva acesteia la reuniunea din 22-23 noiembrie, de la Bruxelles. „Propunerea lui Van Rompuy presupune o alocare cu 5 miliarde de euro pe coeziune şi 3 miliarde euro pe politica agricolă, mai puţin decât ceea ce a propus CE. Înseamnă 400 de euro mai puţin pe fiecare dintre dumneavoastră din fonduri europene. Dacă votează «da» ne ia 400 de euro de la fiecare, dacă votează «nu» merge pe propunerea CE”, a spus Ponta. În opinia premierului, în loc să facă „glume de doi bani”, preşedintele ar trebui să explice ce se discută la reuniunea Consiliului European. Ponta este de părere că Traian Băsescu se bazează pe „ignoranţa jurnaliştilor şi a românilor” atunci când vobeşte de „ruşinea” de a invoca dreptul de veto la Consiliul European. „Când a zis povestea aceea că ce ruşine că România are observatori OSCE (n.r. – la alegerile parlamentare), după aceea s-a făcut de râs, că observatori OSCE au fost şi în America şi în Franţa şi peste tot. Când spune că e o mare greşeală să vorbeşti despre dreptul de veto eu îi reîmprospătez memoria. Înainte de Consiliul European din primăvară, România condusă de domnul Traian Băsescu a invocat dreptul de veto, singura din cele 27 de ţări, când a fost vorba de începerea negocierilor cu Sebia”, a susţinut premierul. Acesta a ţinut să atragă atenţia că, în contextul actual, România nu este singura ţară care a adus în discuţie dreptul de veto legat de viitorul buget al UE: „În situaţia ruşinoasă, ca la OSCE, de a invoca dreptul de veto se află următoarele persoane: prim-ministrul Franţei, care a arătat că se gândeşte să blocheze bugetul dacă se vine cu propunerea Van Rompuy, prim-ministrul Marii Britanii, care a spus foarte clar că dacă nu se îngheaţă la (n.r. – nivelul din) 2011 Marea Britanie va bloca, prim-ministrul Danemarcei, care a spus că dacă nu există nişte debate-uri pentru Danemarca votează împotrivă, aşa încât cred că preşedintele se bazează întotdeauna pe igoranţa jurnaliştilor, a românilor, lucru care nu-i face mare cinste”. La rândul său, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a afirmat că aşteptările societăţii româneşti faţă de înaltul oficial care va reprezenta România la Consiliul European sunt de a promova „fără echivoc şi cât se poate de ferm” interesele României, „iar acesta înseamnă inclusiv utilizarea dreptului de veto”. MAE a transmis, sâmbătă, printr-un comunicat, o serie de precizări referitoare la declaraţiile publice pe tema utilizării dreptului de veto, menţionând că modalitatea de adoptare a actelor Consiliului European este consensul. Această modalitate presupune obţinerea unui acord politic din partea tuturor membrilor Consiliului European, fiecare stat membru dispunând, practic, de un drept de veto în privinţa adoptării cadrului financiar multianual.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, ironic, că, de la anunţul privind posibilitatea utilizării dreptului de veto de către România la Consiliul European, toţi liderii statelor contributoare „-au băgat sub birouri”, opinând că „nu poţi să mergi în halul acesta la Bruxelles”.
