CCR arată în motivarea deciziei sale de validare a referendumului consultativ iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis că nu a existat o informare corectă privind detaliile de ordin juridic şi tehnic pe care le presupuneau cele două întrebări, nefiind respectate recomandările Comisiei de la Veneţia.
“Curtea reţine că, la referendumul din 26 mai 2019, nu a existat o informare completă cu privire la toate detaliile de ordin juridic şi tehnic pe care le presupun cele două întrebări, nefiind respectate recomandările reţinute de Comisia de la Veneţia în documentele citate. De asemenea, au existat mai multe ipoteze în cuprinsul întrebărilor, care ar fi impus o tratare distinctă, conform aceloraşi recomandări. Dat fiind însă faptul că referendumul are caracter consultativ, iar voinţa exprimată, chiar în condiţiile deficienţelor evidente de redactare a întrebărilor formulate, oferă o orientare autorităţilor în privinţa voinţei majoritare exprimate de votanţi, nu subzistă un temei constituţional pentru invalidarea referendumului. Întrucât a fost exprimată o voinţă cu efect politic, iar nu juridic, în sensul analizat, aspectele de ordin juridic, tehnic şi de detaliu urmează a fi apreciate în mod corespunzător de către autorităţi şi puse în operă cu respectarea cadrului constituţional şi legal de referinţă”, arată motivarea hotărârii CCR de validare a referendumului consultativ de pe 26 mai, iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis.
