Preşedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso, a declarat, ieri, înainte de prezentarea oficială a raportului privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, că „România a făcut un pas înapoi de pe buza prăpastiei, dar nu a ajuns la finalul acestui proces”. „Vom continua să monitorizăm situaţia (…) Un nou raport va fi adoptat până la sfârşitul anului”, a anunţat Barroso, care a arătat că prin acest document se va constata dacă autorităţile de la Bucureşti au dat răspuns îngrijorărilor ridicate de CE. El a asigurat că va fi monitorizată în continuare „cu mare atenţie” şi respectarea angajamentelor asumate de către premierul Victor Ponta pentru reinstaurarea respectului pentru statul de drept şi independenţa sistemului judiciar. Totodată, preşedintele CE a menţionat că evenimentele din ultimele trei săptămâni din România au fost o sursă de îngrijorare pentru Comisie şi UE, iar acestea „au zdruncinat” încrederea în România: „Politicienii nu trebuie să încerce să îi intimedeze sau să îi atace pe judecători înaintea deciziilor care ar putea să nu le convină, iar componenţa Curţii Constituţionale nu poate fi schimbată peste noapte”.
Raportul MCV propriu-zis confirmă că „date fiind incertitudinile actuale, Comisia va adopta un nou raport în temeiul MCV privind România înainte de sfârşitul anului 2012”. „În acest raport, se va analiza dacă au fost rezolvate problemele privind statul de drept şi independenţa sistemului judiciar, în legătură cu care Comisia şi-a exprimat îngrijorarea, şi dacă a fost restabilit echilibrul democratic. Comisia va monitoriza îndeaproape progresele, prin intermediul unor misiuni periodice, precum şi al unui dialog frecvent cu autorităţile române şi cu alte state membre”, se arată în text.
CE notează, în raportul tehnic MCV, „succese” ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), care, însă, „nu au fost obţinute fără dificultăţi”: „Pe partea instituţională, în anii 2007- 2008, existau îngrijorări referitoare la încercări de modificare a procedurilor de numire şi revocare a conducerii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Până în prezent aceste proceduri au rămas intacte, iar conducerea DNA a rămas în funcţie, bugetul şi personalul DNA rămânând, de asemenea, stabil. Oricum, în ultimele luni, au existat apeluri ale unor politicieni de amendare a procedurii de numire şi revocare, inclusiv referiri la o schimbare instituţională, avansate de către membrii noii coaliţii de guvernare. Acest aspect a demonstrat dubii privind existenţa unui larg consens politic în sprijinirea cadrului anticorupţie”.
Concret, raportul notează că, din 2007, DNA „a instrumentat cauze împotriva unor persoane aparţinând tuturor partidelor politice”, între 2008 şi 2011 a trimis în faţa instanţei cauze cu un prejudiciu total estimat la aproximativ 1,13 miliarde de euro, iar în ultimii cinci ani a pus sub acuzare un număr considerabil de funcţionari de nivel înalt, printre care 14 membri ai Parlamentului, nouă miniştri (incluzând un fost prim-ministru), 11 oficiali cu rang de secretar de stat sau subsecretar de stat, 104 primari şi adjuncţi de primari, şase preşedinţi şi vice-preşedinţi de consilii judeţene, nouă prefecţi şi subprefecţi şi 18 directori şi directori generali ai unor companii deţinute de stat. DNA a urmărit puternic şi corupţia din sistemul judiciar, trimiţând în judecată 40 de magistraţi, inclusiv instrumentarea unui număr important de cauze faţă de judecători cu vechime.
Raportul Comisiei Europene este unul echilibrat, din care România trebuie să tragă concluziile necesare, a declarat premierul Victor Ponta, care a asigurat că angajamentele asumate vor fi respectate, iar legislaţia va fi pusă în acord cu deciziile CCR, în pofida „boicotului şi a antijocului” PDL. El a arătat că îşi asumă responsabilitatea, ca prim-ministru, pentru respectarea răspunsurilor pe care le-a transmis la întrebările preşedintelui CE şi că este dispus la „sacrificii politice” în acest sens.
