Aşteptat cu viu interes, cum era şi firesc, discursul spitzenkandidat-ului PPE la alegerile europarlamentare din luna mai, Manfred Weber, nu a entuziasmat asistenţa, nu a ridicat-o în picioare cum se spune, la summitul popularilor de la Bucureşti. Şi nici nu reverberează. A fost mai degrabă un discurs rece, tern, îndoielnic calibrat şi pe alocuri chiar nepoliticos faţă de guvernul de la Bucureşti. „Există discursuri împotriva Europei, discursuri populiste, anti-europene, anti-Bruxelles. Acestea se întâlnesc peste tot în Europa. Şi cred că este cazul şi în România”. Sigur, domnul Manfred Weber a surmontat cu abilitate faptul că inclusiv în ţara sa AFD-ul – anti-european – se află în ascensiune resimţită, nu doar la ultimile alegeri pentru Bundestag, dar şi în alegerile regionale de dată mai recentă. Concomitent cu eroziunea CDU-CSU în pierdere vădită de popularitate. Aşteptate, cu înfrigurare, sunt alegerile regionale din cele trei landuri estice (Brandenburg, Saxonia, Turingia) şi landul Bremen, din Vest, AFD-ul fiind cotat cu circa 20% încredere de vot. În ziua în care Manfred Weber lansa noul său concept de democraţie, branşat viziunii actualului lider al CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer, mult mai puţin liberală ca Angela Merkel, la Paris se întâmpla ceea ce de acum se cunoaşte, ordinea republicană fiind realmente incendiată de manifestanţii actului al 18-lea al „vestelor galbene”, care au exprimat fascinaţia violenţei pe reţelele de socializare. Paradoxal, Annegret Kramp-Karrenbauer nu a fost deloc de acord, de dată recentă, cu viziunea lui Emmanuel Macron privind viitorul UE, scrisoarea acestuia „pentru o renaştere europeană” fiind publicată în „Die Welt”. Mai mult, în „Welt am Sontag”, sub titlul „Să facem Europa bine”, i-a şi răspuns tăios liderului francez. Să înţelegem aşadar că scrisoarea lui Emmanuel Macron, adresată cetăţenilor Europei la 4 martie a.c. este nepopulară? Şi asta doar pentru faptul că LREM nu doreşte, deocamdată, să-şi ataşeze grupul de eurodeputaţi, rezultat din alegerilor apropiate popularilor europeni? Pe cale de consecinţă, în Uniunea European şi instituţiile acesteia democraţia se va baza pe mecanisme nedemocratice, adică nesupuse votului, care să „garanteze” normele stabilite de puternicii Europei, aceeaşi care au devenit… nepopulari. Interesant. Domnul Manfred Weber a cam amestecat lucrurile la Bucureşti, introducând – inadecvat – în discursul său reproşuri la adresa unui partid social-democrat, aflat la guvernare, pe baza informaţiilor „pe surse” primite de la europarlamentarii români. Popularii europeni, potrivit tuturor proiecţiilor sociologice, sunt în pierdere de teren faţă de precedentele alegeri europene. La fel şi social-democraţii. Se prefigurează, la orizont, un puternic grup naţional-populist – suveranist – în care numele lui Marine Le Pen, Matteo Salvini, dar şi altele, sunt date ca certe. Nu se ştie ce se va întâmpla cu partidul Lege şi Justiţie (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski, fiindcă Fidesz-ul lui Viktor Orban, apropiat lui Manfred Weber ar putea fi… recuperat. Există o identitate europeană. În întreaga Europă avem democraţie, stat de drept, economie socială de piaţă, egalitate de tratament între bărbaţi şi femei, separarea statului de biserică ş.a.m.d. Interesant, într-un interviu pentru „El Pais”, Manfred Weber a aşezat mai bine „lucrurile”, conform propriei filosofii, decât a făcut-o în declaraţiile de presă de la Bucureşti. Bombardat cu fake news-uri de la eurodeputaţii români, a ajuns să le şi creadă, şi din acest punct de vedere nu putem privi decât în propria… grădină.
