Scandal pe Ordonanţa anticipatelor

0
547

E gâlceavă mare pe Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (nr. 26/2020) care modifică Legea electorală pentru alegerile parlamentare. Principalele ei prevederi: trei zile de vot în diaspora, număr dublu de parlamentari pentru diaspora, garantându-se astfel o mai largă reprezentare a românilor care trăiesc în afara graniţelor, şi în plus… alegătorii vor putea vota oriunde se află în ţară în ziua alegerilor parlamentare. Preludiu la legitimarea turismului electoral. Ieri, după ce Comisia juridică a Senatului a respins Ordonanţa anticipatelor, vice-premierul Raluca Ţurcan a „somat” PSD să renunţe la aceste practici şi să schimbe votul îm plenul Senatului, unde deţine majoritatea. Raluca Ţurcan nu era bănuită până acum de simţul umorului. Numai că şi liderul UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat că formaţiunea sa politică a solicitat Avocatului Poporului, Renate Weber, să sesizeze Curtea Constituţională, accentuând că este inacceptabilă schimbarea mascată a sistemului electoral printr-o Ordonanţă de Urgenţă, adoptată la 3 februarie a.c. fără avizele Consiliului Legislativ, în absenţa cărora, neconstituţionalitatea este indiscutabilă. În plenul Senatului, respingera OUG 26/2020 va fi floare la ureche. Va urma dezbaterea în Camera Deputaţilor, for decizional, unde deznodământul va fi identic. Vor mai fi ceva încercări, eventual la CCR, dar procedura se va încheia finalmente în coadă de peşte. Este deja evident că dincolo de declaraţiile mai mult sau mai puţin belicoase din spaţiul public, se lucrează şi elaborat, realitate de care nu se mai îndoieşte nimeni. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (26/2020) face parte dintr-o strategie articulată privind organizarea alegerilor anticipate înaintea localelor (24 mai sau 6 iunie) dar nu mai târziu de 21 iunie a.c., momentul limită la care pot fi organizate, când expiră mandatele primarilor. Premierul Ludovic Orban a amintit, că alegerile locale, cel mai probabil ar putea fi organizate pe 14 iunie, neputând fi organizate pe 31 mai şi 7 iunie, când sunt sărbători religioase. Neatingându-şi dezideratul, anticipatele nu-şi mai au rostul, şi se vor desfăşura în toamnă la termen, adică vor fi pe cât posibil „împinse”, sperându-se în uzura de circumstanţă a actualei guvernări, de social-democraţi, iar de celelalte partide în încheierea la termen a mandatelor în curs. Scopul anticipatelor era consfinţirea unei majorităţi parlamentare care să pună capăt calendarului de mărire a pensiilor şi salariilor şi să permită totodată demararea unor măsuri de austeritate. Pe acest motiv audierile în comisiile de specialitate ale Parlamentului nu sunt lipsite de un umor involuntar, de luat în seamă, substitutul dialogurilor mai mult sau mai puţin încinse. Miniştrii din cabinetul Ludovic Orban II sunt realmente imuni la avizele negative care au curs, dorind să convingă „că nu sunt buni de nimic”, dar după alegerile anticipate… vor fi „inegalabili”. Se duc şi tratative în culise pentru ca guvernul să nu treacă de Parlament. Şi atunci de ce trebuie întoarsă pe toate feţele o audiere a unui ministru, dacă acesta nu vrea să fie investit? Premierul Ludovic Orban a spus că social-democraţii, dacă ar vota guvernul, s-ar face de râsul Europei. Nu excludem să aibă dreptate. Dar ce spune Europa de liberalii români, de strategia aleasă pentru a se ajunge la anticipate?