La Sălcuţa, şcoala revine în centrul atenţiei

0
308

Fără prea mulţi bani, dar cu suficientă voinţă încât să mişte lucrurile din loc, comuna Sălcuţa a reuşit să-l surprindă în mod plăcut, în toamna anului trecut, până şi pe ambasadorul Franţei la Bucureşti, aflat într-o vizită oficială în localitate. Modernizarea şcolilor, reabilitarea drumurilor ori a cabinetului medical au fost priorităţile autorităţilor locale, care au şi reuşit să ofere o altă imagine comunei. Sălcuţa a devenit un exemplu de bună practică, în care romii şi românii convieţuiesc şi se respectă, participând deopotrivă la un calendar bine stabilit al evenimentelor din viaţa comunităţii. Ştiu, spre exemplu, că înainte de Paşti, dar şi de Sfânta Maria, toată lumea trebuie să văruiască gardurile şi pomii, că trebuie, pe propriile forţe, să igienizeze cursurile de apă ce traversează comuna şi, cel mai important, să menţină curăţenia.

Ion Pavel, primarul comunei Sălcuţa: “Eu sunt un mare împătimit al şcolilor. Am făcut patru clase în Mârza, clasele a V-a – a VII-a, la Târnava, unde mă duceam pe jos, dus-întors, cu traista în spate, 14 km şi ştiu ce înseamnă să nu ai şcoală în apropi

Educaţia, înainte de toate!

Comuna Sălcuţa are în componenţă patru sate: Sălcuţa – satul de centru, Plopşor, Tencănău şi Mârza, în care trăiesc 2.200 de suflete, aproape jumătate din acestea de etnie romă. La Mârza, spre exemplu, din cei 520 de locuitori, doar 17 sunt români, dar cifrele chiar nu au importanţă, atât timp cât nimeni nu se plânge de existenţa vreunui conflict. La muncă, la petrecere sau la şcoală se merge împreună, fără diferenţe. De altfel, în comuna Sălcuţa fiinţează, de anul trecut, patru şcoli şi patru grădiniţe.

“Până astă-vară nu am avut şcoală, proprietate a statului, decât în Sălcuţa, Plopşor şi Tencănău. La Mârza, unitatea de învăţământ fiinţa într-un conac boieresc şi, anul trecut, printr-o insistenţă motivată la proprietar, am reuşit să îl cumpărăm cu 700 de milioane de lei vechi, bani de la bugetul local. Are demisol, curte de un hectar şi, la ora actuală, avem şcoala noastră şi la Mârza”, spune primarul din Sălcuţa, Ion Pavel.

Pentru că nu mai fusese reabilitată în trecut, clădirea a beneficiat, tot de la bugetul local, de o investiţie care a presupus schimbarea tocăriei şi împrejmuirea cu gard. “Planul nostru este să reabilităm interiorul şi exteriorul acestei clădiri, care necesită reparaţii, dar pentru care, deocamdată, nu avem disponibilităţi”, explică edilul, care mărturiseşte că încearcă pe cât posibil să-i motiveze pe copii să meargă la şcoală.

Ghişeu pentru evidenţa populaţiei - La Sălcuţa, anul trecut, s-a reuşit reabilitarea şcolii, veche de peste 110 ani, de altfel monument istoric, în care funcţionează şi Biblioteca Comunală. Tot aici a fost amenajată şi o sală de sport, de 70 mp, iar în locul fostului post de poliţie primarul spune că intenţionează să înfiinţeze un ghişeu pentru evidenţa informatizată a persoanelor, pentru care a strâns deja documentaţia necesară.

Drumuri noi: au dat cizma pe pantof!

Având în vedere problemele pe care comuna le avea din punctul de vedere al infrastructurii, o bună parte din investiţii a fost direcţionată către reabilitarea reţelei de drumuri. Ameninţat în permanenţă de inundaţii, satul Mârza beneficiază acum de un canal, a cărui capacitate a fost mărită astfel încât apa nu mai ajunge în gospodăriile oamenilor. Totodată, printr-un proiect cu Fondul Român de Dezvoltare, Primăria a construit, cu piatră spartă, podeţe de traversare în tot satul. “La Mârza am renovat biserica, grădiniţa, am cumpărat sediu de şcoală unde am început lucrările de amenajare, şi am pus la punct canalul care traversează satul de la vest la est. Înainte, erau inundate peste 60 de case, dar, acum, indiferent cât ar fi apa, ea nu mai ajunge în gospodării. Şi drumurile interioare au fost reabilitate, iar după o colaborare cu autorităţile judeţene drumul judeţean a fost modernizat, acum se merge lejer în pantofi, chiar dacă plouă”, spune Ion Pavel.

Alee pietonală modernă - Pentru fluidizarea circulaţiei pietonale în satul Sălcuţa, care face legătura între partea de nord şi sud a satului, Primăria a construit o alee pietonală, de 520 de metri, cu bară de susţinere pe versantul sudic şi nordic. Construcţia a fost consolidată cu beneficiarii de ajutor social.

Spaţiile medicale au fost reabilitate

Localnicii din Sălcuţa care au probleme de sănătate se pot adresa medicului al cărui cabinet funcţionează în satul Plopşor. Tot acolo există şi o farmacie. Pentru că satul Tencănău are o populaţie îmbătrânită, iar deplasarea oamenilor este dificilă, un spaţiu medical a fost amenajat şi acolo, cu sală de aşteptare şi de consultaţie, unde medicul de la Plopşor ajunge de două ori pe săptămână. Un astfel de cabinet există şi la Mârza, pacienţii fiind în grija medicului de la Plopşor, cât şi a celui din localitatea învecinată, Mărăcine. Primarul Ion Pavel spune că anul trecut a reabilitat spaţiile medicale cu circa 1,6 miliarde de lei vechi şi a amenajat şi un dispensar veterinar, ce deserveşte toată comuna.

Terenurile nelucrate îl nemulţumesc pe primar

Unul dintre ofurile primarului este că o parte din terenul arabil pe care comuna îl deţine rămâne an de an nelucrat. Motivul este, se pare, lipsa de perspectivă a unora dintre societăţile care au cumpărat pământ şi l-au lăsat pârloagă, dar este mulţumit totuşi că există suficient interes în restul satelor. “La ora actuală, satul Mârza deţine cam 700 ha de teren, care nu este lucrat din această cauză. Restul terenului din Tencănău, Plopşor şi Sălcuţa este muncit în totalitate. Sunt mai multe exploataţii agricole pe care sunt cultivate grâu, porumb, floarea-soarelui şi rapiţă. Comuna Sălcuţa deţine 4.500 ha teren arabil”, explică primarul Pavel.

Târg de săptămână, în fiecare duminică - Spaţiul în care duminică de duminică oamenii din comună, dar şi din împrejurimi, vin să cumpere şi să vândă a fost extins şi oferă condiţii mai bune pentru comercianţi. Primarul spune că vor mai fi construite copertine, pentru ca şi vânzătorii de “chilipiruri” să-şi expună marfa.

“Ne place curăţenia!”

Lecţia de chibzuinţă se vede cel mai bine în modul în care se realizează curăţenia în comună. Fără cheltuieli prea mari, dar cu participare din partea tuturor cetăţenilor, igienizarea se face periodic, de la un capăt la altul al celor patru sate. “Curăţenia într-o localitate, într-un municipiu, cu ajutorul oamenilor, înseamnă economie. Dacă nu ar fi pet-urile ăstea, ar fi grozav. Doamna viceprimar merge des prin comună şi ţine sub observaţie curăţenia. Când se mai încălzeşte afară, gata, ieşim să adunăm gunoaiele, să toaletăm comuna. Ne place şi ne interesează curăţenia foarte mult – şi ca aspect, şi din punctul de vedere al sănătăţii”, subliniază primul gospodar al comunei.

Inundaţiile nu mai sunt o problemă

La Tencănău, unde inundaţiile au creat mai mereu necazuri localnicilor, autorităţile au reuşit să încheie un acord cu Direcţia Apelor Jiu, pentru amenajarea unui canal, pe o lungime de 2 km.


Acoperiş nou pentru Căminul Cultural

Căminul Cultural din Sălcuţa a intrat şi el în renovare, chiar dacă pentru reabilitarea totală ar fi nevoie de mai mulţi bani decât dispune în momentul de faţă Primăria. Anul trecut, a fost schimbat acoperişul, cu bani de la bugetul local, planul fiind ca în perioada următoare să fie pus la punct interiorul, cât şi exteriorul clădirii. Mai ales că aceasta face parte din lanţul instituţiilor care se află în satul de centru.

ANA-MARIA GEBĂILĂ şi RADU ILICEANU