Bă, chiar nu vă e ruşine!

0
402

„Biroul de presă” al PMP Dolj a livrat, în cadrul unui contract de publicitate, aferent campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, un comunicat belicos, realmente anacronic intitulat „PMP nu poate gira un condamnat penal pentru fapte de corupţie în Consiliul Judeţan Dolj”. Aluzia directă era la vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Antonie Solomon, liderul local al PER. Cu alte cuvinte, comunicatul respectiv n-are nici o legătură cu campania electorală, în care ne aflăm. Indignarea ipocrită a biroului de presă al PMP Dolj, irizată de o mânie proletară neo-marxistă, stârneşte descumpănire. Şi iată de ce: Antonie Solomon, pe mandatul de primar al Craiovei, cu ani în urmă, a avut problemele cunoscute cu justiţia din „epoca Traian Băsescu”, mentorul… PMP. În momentul de faţă, eurodeputatul Traian Băsescu are şi domnia sa mari probleme cu justiţia dintr-o altă perspectivă: Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea CNSAS, stabilind că Traian Băsescu a colaborat cu fosta Securitate din periodata comunistă şi a fost „turnător”. Decizia a fost dată de 20 septembrie 2019. Cât de abilitat moralmente este biroul de presă al PMP Dolj să discute de condamnarea lui Antonie Solomon, din moment ce aproape 20.000 de craioveni l-au votat la alegerile locale, unde a candidat pentru funcţia de primar, este o întrebare. La alegerile respective de pildă, Anişoara Stănculescu, acum consilier judeţean PMP, a primit mai puţin de 2.000 de voturi. Să admitem că una e una şi alta e alta. Nu avem intenţia să amestecăm borcanele, cum se spune. Pe vremea când Anişoara Stănculescu, acum consilier judeţean, defila sub faldurile ALDE, condus de Călin Popescu Tăriceanu, una din devizele coaliţiei PSD-ALDE era „dreptate până la capăt”. Chiar îl simpatiza pe Antonie Solomon (vezi foto). Acum, sub steagul PMP Dolj se probează amnezia. Nimeni nu îşi mai reaminteşte ce presupunea „dreptate până la capăt”. Nici nu e cazul. Vă readucem noi aminte, sau mai bine zis vă recomandăm să lecturaţi fresca moral-politică a „epocii Băsescu”, un exerciţiu terapeutic pe viu fără anestezie, intitulată „Împăratul cu Şapcă” a regretatului scriitor Radu Călin Cristea, plecat recent dintre noi. Cine a legalizat împreună cu Monica Macovei politizarea justiţiei? Cine a transformat CSAT într-un lansator de decizii secrete, punând între paranteze mari Legislativul? Codificată, pentru a fi păzită de eventuale priviri indiscrete, această lucrătură ticăloasă, pusă în practică de habotnici ai ex-preşedintelui, acum europarlamentar, va provoca societăţii româneşti leziuni greu vindecabile. DNA va ajunge o mega-instituţie, care pe lângă speţe corect instrumentate, se va lăsa contaminată de interese extra-judiciare, îndeosebi politice. Nu vă mai spun nimic cazurile Crina Dumitrean (arestată deşi era gravidă în luna a 8-a), dosarele Flota, Căşuneanu, ALRO, Voiculescu, „Caltaboşul”, Rarinca, Babiuc, Cociorvan, Ruşanu, Greblă, etc., care probează, într-un sumar scurt până unde poate ajunge o justiţie ieşită din matcă. Trebuie să suferi de un onirism imperturbabil, ca să afirmi după cele întâmplate în „epoca Băsescu”, cum o face consilierul judeţean PMP, Cosmin Silviu Bosoancă, „Considerăm că Doljul are nevoie la mai bine de 30 de ani de la revoluţie de conducători cu integritate neştirbită. Eu nu puteam, ca reprezentant al generaţiei 89 să dau votul meu pentru instalarea ca vicepreşedinte a Consiliului Judeţean unui om condamnat pentru acte de corupţie”. Toate aceste referiri retrograde sunt decompresii, pure defulări ale anti-pesedismului nevrotic. Un anti-pesedism întreţinut cu himera „pericolului rus” de după colţul străzii şi cu fantoma comunismului reanimată la fiecare ocazie. Nu suntem avocaţii lui Antonie Solomon, şi până la urmă desemnarea sa ca vicepreşedinte este rezultatul unui vot democratic. La care cei doi consilieri judeţeni PMP puteau să participe, şi să voteze împotrivă. Au părăsit sala ostentativ. Considerând chibzuită decizia lor. Nu o discutăm. Erijindu-se însă în justiţiari, acoperiţi de o etică dicutabilă, simpatizanţi ai „băsismului”, în devoţiunea lor nemărginită faţă de acesta, atunci trebuie să recunoaştem că suntem într-un teritoriu cu mult umor. Chiar în exces. Făceţi-vă selfie cu Băsescu şi lăsaţi-l pe Solomon. Nu fiţi atât de siguri de criteriile dumneavoastră, de inteligenţa dumneavoastră. Veţi fi având şi dumneavoatră penumbrele personale, dramele interioare, şi nu vă grăbiţi să luaţi solemnităţile moralizatoare drept o garanţie de caracter şi frivolitatea altora drept o dezamăgire, clasificând la rece conştiinţe. Am văzut unde duce vigilenţa neobosită, entuziasmul neobosit. Lumea Craiovei şi a Doljului e capabilă să gândească, fără să fie pilotată de ceea ce înseamnă PMP Dolj. „Băsismul n-a fost tuse măgărească, în pofida unor imense măgării pe care a fost clădit şi consolidat. N-a fost nici pojar, în ciuda fierbinţelii spasmodice resimţite cândva la nivel naţional. Nu este o boală a adolescenţei politice. Este maladia mutanţilor maturi” apud Dorin Tudoran, în postfaţa la „Împăratul cu Şapcă”.