Prezentul şi viitorul nu iartă dacă uiţi greşelile din trecut

0
330

Dmean (1)În urmă cu 70 de ani, în România au avut loc alegeri generale, pe 19 noiembrie 1946. Era o cerinţă, după cel de-al II-lea Război Mondial, când Comisia Aliată de Control (SUA, URSS şi Marea Britanie) a solicitat desfăşurarea unor alegeri libere în ţările eliberate, care s-au aflat în orbita Germaniei. România a fost eliberată fără concursul direct al URSS, actul de la 23 August 1944 stând mărturie, iar armistiţiul s-a semnat în septembrie 1944, la Moscova, după o perioadă în care delegaţia României a fost, pe undeva, lăsată fără contact cu mediul exterior. Pe 6 martie 1945, a fost instaurat Guvernul dr. Petru Groza, primul pas spre comunizarea României. Au fost diverse discuţii diplomatice, împărţirea lumii fiind făcută anterior – Moscova, Teheran, Yalta –, dar trebuia statutată înţelegerea: alegeri libere, cu precădere în ţările sud-est europene. Aşa s-a şi întâmplat, în acel noiembrie 1946, în România. A fost vorba, aşa cum spun istoricii, despre cea mai mare fraudă electorală din istoria ţării noastre. În acest scop, ieri, la Universitatea din Craiova, a avut loc o conferinţă organizată de Facultatea de Ştiinţe Sociale .

Fiind plină campanie electorală, Facultatea de Ştiinţe Sociale a Universităţii din Craiova a ţinut să arate tot ceea ce înseamnă procesul electoral în România, de-a lungul istoriei. Conferinţa de ieri face parte dintr-un program amplu destinat discuţiilor referitoare episoadelor controversate din istoria ţării noastre, cu derulare lunară. La discuţii au participat foarte mulţi tineri, cei cărora li se adresa, în principal, simpozionul.Dmean

„Aşa cum am obişnuit, în fiecare lună vrem să susţinem conferinţe despre ceea ce s-a întâmplat în istoria noastră, cu precădere aducerea în faţa opiniei publice a episoadelor controversate. Acum, fiind în campanie electorală, ne dorim să discutăm despre marea fraudă electorală din noiembrie 1946, când, prin semnături, s-a schimbat rezultatul alegerilor legislative, astfel că PCR şi aliaţii săi, constituiţi în Blocul Partidelor Democratice, au devenit câştigători în detrimentul celor în drept, reprezentanţii PNŢ şi PNL, în primul rând primii. Încercăm prin aceste dezbateri să-i facem pe tineri să înţeleagă istoria, să înveţe din ea şi să nu repete greşelile. După cum vedeţi, foarte mulţi dintre studenţi sunt interesaţi de subiect, acesta fiind şi scopul nostru. Mu putem înţelege ce întâmplă în jurul nostru dacă nu ştim ce a avut loc în trecut. Nu cred că avem o cultură politică foarte bună, de aceea susţinem prezentarea istoriei”, a precizat prof. univ. dr. Sorin Damean, decanul Facultăţii de Ştiinţe Sociale, din cadrul Universităţii din Craiova.

Invitat să vorbească, lector univ. dr.  Mihai Ghiţulescu a menţionat: „Vorbim astăzi, şi nu este aleasă fără sens această zi, despre întreg procesul electoral din România, dacă ne raportăm la actuala campanie. Cu toţii ne dorim să nu se repete greşelile. În acel an 1946, au fost alegeri atât tipice, cât şi atipice. În primul caz, se ştia că s-au făcut fraude de-a lungul anilor, de aceea nu au ieşit din tipar. Dar, atipic a fost cu totul altceva: au fot efectuate cu trupe de ocupaţie străină în ţară, care, până la urmă, şi-au impus punctul de vedere. Practic, rezultatele au fost schimbate din pix. Au fost alegeri anormale în vremuri anormale. Nu ne mai dorim acest lucru”.