Mihai Bălan este un diplomat român din Republica Moldova, care în prezent îndeplineşte funcţia de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova. Anterior a fost ambasador al Republicii Moldova în Grecia, Cipru şi Israel (de două ori), iar apoi consilier prezidenţial pe politica externă (15 decembrie 2009 – august 2010). Anul trecut, SIS a elaborat o hartă a riscurilor şi ameninţărilor securităţii statului. Peste 100 de ONG-uri, servicii și organizații, partide, mass-media sunt gata să sfâșie acest pământ, să rupă în bucăți țara – a fost la vremea respectivă declaraţia directorului SIS. Astăzi, Mihai Bălan ne vorbeşte de atacurile teroriste, într-un moment destul de dificil şi pentru Republica Moldova… dar şi pentru România.
– Cum puteţi califica atacurile din data de 13 noiembrie din Paris?
– În data de 13 noiembrie am fost martorii unui atac terorist fără precedent, atât după modul de executare, cât şi ţintele vizate. Analizând evenimentele tragice putem concluziona că atacul terorist a fost bine planificat şi coordonat în timp şi spaţiu. Astfel, mai mulţi terorişti, concentraţi în grupuri mobile, au atacat mai multe locuri de aglomeraţie în masă, utilizând arme de foc şi dispozitive explozive. Având drept scop provocarea unui număr foarte mare de victime, teroriştii au recurs la cele mai crude tactici (atac armat, luare de ostatici, atac de tip execuţie, raid şi atac sinucigaş), profitând la maxim de elementul surpriză prin organizarea atentatelor pe timpul serii și în perioada în care locaţiile vizate erau aglomerate.
– Care ar fi scopul acestor atentate?
– Atacurile din Paris au fost revendicate de către gruparea jihadistă Statul Islamic (SI), invocându-se „ofensele aduse profetului musulman Mohamed şi la raidurile aeriene efectuate de Franţa în Siria şi Irak”. Asemenea acțiuni sunt apriori „arma” grupărilor teroriste în scopul provocării unui impact psihologic şi mediatic major asupra opiniei publice internaționale, cât şi a intimidării populaţiei. S-a tins la provocarea unui adevărat şoc întregii comunităţi internaţionale la capitolul lupta cu terorismul internațional.
– Ce prognoze aţi putea face cu privire la noi eventuale atacuri în Europa?
– Cu siguranţă putem spune că atacurile din Paris fac parte dintr-o serie de activități teroriste, planificate de către SI. Liderii SI cheamă deschis adepţii săi la comiterea atentatelor „împotriva necredincioşilor oriunde i-ar întâlni şi cu ce surse ar avea la îndemână”. Serviciile speciale din diverse regiuni ale lumii, implicit Europa, reuşesc să deconspire şi să prevină mai multe atentate teroriste. Doar în ultimele luni serviciile secrete ale Germaniei, Franţei, Marii Britanii au zădărnicit mai multe încercări ale SI de a realiza atacuri teroriste pe continentul european. Nu putem să nu menționăm că situaţia de securitate de pe continentul european este negativ influenţată şi de fluxul masiv de migranți din teatrele de conflict (Siria, Irak, Afganistan, zona Maghrebului etc.). Fluxul în cauză este permeabil la infiltrarea militanţilor formaţiunilor teroriste, care au drept scop să ajungă în Occident pentru a planifica noi atacuri teroriste.
– Ar putea Republica Moldova să devină şi ea ţinta unor asemenea atacuri?
– Actualmente, nici o ţară din lume nu poate fi asigurată împotriva unor manifestări cu tentă teroristă. Activizarea entităţilor teroriste, manifestată prin comiterea unor atentate de rezonanţă în diverse regiuni ale lumii, intensificarea acţiunilor de recrutare a noilor membri şi propagare prin intermediul reţelei Internet a ideologiilor radicale, ameninţarea cu noi atentate de amploare din partea grupărilor teroriste internaţionale denotă tendinţe îngrijorătoare ale acestui fenomen, inclusiv în spaţiul european, fapt ce reprezentă o provocare majoră la adresa securităţii regionale. Instabilitatea şi conflictele militare din Orientul Apropiat sporesc riscul terorist pe întregul continentul european, generând fluxuri de refugiaţi din zonele de conflict. Contextul regional de securitate plasează Republica Moldova într-un cadru de risc cu potenţial de ascendenţă în aspect terorist. Totodată, evaluările şi analizele efectuate de Serviciu denotă faptul că ţara noastră nu este privită în calitate de ţintă pentru comiterea atacurilor teroriste.
– Ce măsuri întreprinde SIS în contextul atacurilor ce au avut loc în Franţa?
– Serviciul, în calitate de autoritate naţională, desfăşoară în mod continuu măsuri de prevenire, depistare și contracarare a manifestărilor teroriste și a infracțiunilor conexe. În contextul evenimentelor din Paris, Serviciul a intensificat acţiunile de monitorizare a mediilor de risc terorist, desfăşurându-se şi alte măsuri specifice întru menținerea unui grad de risc terorist cât mai diminuat. La nivel naţional este asigurată interacţiunea Serviciului cu toate structurile de forţă. O atenţie deosebită în acest context se acordă interacţiunii cu serviciile de inteligenţă partenere (atât din Est, cât și din Vest), în cadrul căreia se efectuează schimbul permanent de date şi informaţii operative cu privire la entităţi ce ar putea avea tangenţă la acţiuni teroriste, analize de risc pe situaţia de securitate în regiune, potenţialii factori de destabilizare, evenimente, fenomene, ş.a.
– S-a vorbit chiar şi de un proiect de lege…
– Aşa este. Serviciul de Informaţii şi Securitate a elaborat și un nou proiect de lege cu privire la prevenirea şi combaterea terorismului, aflat în proces de coordonare cu instituțiile de resort, care va consolida sistemul naţional antiterorist. Pe plan naţional, chem concetăţenii să fie mai prudenţi şi vigilenţi, deoarece doar cu antrenarea comunităţii civile în soluţionarea problemelor ce vizează securitatea naţională vom contribui la cultivarea unei culturi de securitate. Indiferent de locația și scopul producerii atacurilor teroriste, noi nu avem dreptul să rămânem indiferenţi faţă de acest flagel, sperând că terorismul ne va trece cu vederea. Or, ignorarea pericolului sau neparticiparea la politica naţională şi regională antiteroristă înseamnă tolerarea acestui fenomen.
(Interviu acordat agenţiei „INFOTAG”, preluat doar de „Cuvântul Libertăţii”)
