Ungaria îşi “baricadează”, acum, frontiera cu Croaţia. Nu exclude frontiera cu România!

0
55

Premierul ungar, Victor Orban, a oferit la Valence, în centrul ţării, un interviu pentru trimişii speciali ai unor publicaţii europene (Le Figaro, Times, Die Welt, Die Press). A mărtusit, dintr-un început, că nu-l încearcă vreo satisfacţie, după închiderea fermă, prin gard de sârmă ghimpată, a frontierei cu Serbia, fiindcă o asemenea stare de spirit ar pute-o avea doar la un concert al lui Rolling Stones. “Cine este atât de nebun să aibă satisfacţie, văzând atâţia imigranţi venind în Europa”, s-a întrebat retoric Victor Orban, care a făcut în schimb referire la bussiness-ul călăuzelor, bine organizate după Pakistan şi Afganistan, făcând chiar “publicitate” pentru părăsirea ţării de către refugiaţi, cu ţintă clară: Germania sau ţările nordice. Rutele contra-cost nu sunt cunoscute de imigranţi, ci doar de către călăuze. Nemaiputând traversa Ungaria, o altă poartă de intrare, dinspre Serbia, rămâne Croaţia, dar deja Zagrebul a mobilizat 5.000 de poliţişti la punctele de frontieră. Nu este exclus ca mulţi dintre refugiaţi să treacă în România. Pe acest motiv, a explicat Victor Orban, va fi construit un gard şi de-a lungul frontierei croate şi altul de-a lungul frontierei cu România, în zona limitrofă Mureşului. Fluxul de imigranţi, chiar stopat la frontiera ungară, nu va fi oprit. Citând Frontex, premierul ungar a estimat la sute de milioane numărul celor veniţi din Orientul mijlociu şi Africa, în context, evocând ameninţarea teroristă, consecinţa integrării musulmanilor, după ce cancelarul german Angela Merkel, nu de mult, afirmase că: “multiculturalismul este mort”. Victor Orban a mărtusit răspicat că ţara sa nu doreşte să urmeze acest drum, modul de viaţă al refugiaţilor fiind diferit de cel al europenilor. În general, tonul rigid şi ferm, dar şi absenţa oricărei îndoieli, la afirmaţiile făcute, îl repoziţionează pe premierul Victor Orban ca decuplat iremediabil de ceea ce încearcă liderii Uniunii Europene. 500.000 de persoane, bărbaţi şi femei, au trecut frontiera UE, de la începutul anului, faţă de 250.000 anul trecut, potrivit Frontex, agenţia europeană însărcinată să supravegheze frontierele europene ale spaţiului Schengen. Miercuri, forţele de ordine maghiare au utilizat grenade lacrimogene şi tunuri cu apă în faţa refugiaţilor, guvernul sârb protestând la utilizarea de gaze lacrimogene “pe teritoriul său”, premierul Alexandar Vucici condamnând comportamentul brutal al poliţiştilor maghiari. A solicitat o reacţie viguroasă din partea UE. Care n-a mai venit. Deşi înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politici de securitate, vicepreşedinte al Comisiei Europene, Federica Mogherini, fost ministru de externe al Italiei, crede că Uniunea “are posibilitatea să facă faţă crizei imigranţilor“, o criză regională – generată de conflictele din Siria şi Irak – care a tuşat Turcia, Liban, Iordania şi Egipt. “Dacă refuzăm primirea refugiaţilor, ce mesaj dăm lumii (…) suntem percepuţi drept campioni ai drepturilor omului, ceea ce impune o coerenţă a mesajelor politice şi a deciziilor“, a afirmat şefa diplomaţiei europene. Luni, reuniunea JAI, de la Bruxelles, s-a terminat “într-o tensiune teribilă”, după cum a admis comisarul european pentru imigraţie, Dimitris Avramopoulos, într-o conferinţă de presă, în care a menţionat “inflamarea dezbaterilor”. Ieri, Klaus Iohannis a opinat că nu exclude ca România “să nu poată scăpa” de cotele de refugiaţi, impuse de Uniunea Europeană.